marți, 10 august 2010

RESTAURARE, CONSERVARE SI VALORIFICARE MUZEAL-MEMORIALA A UNEI CASE DIN COMUNA BAHNA-NEAMT

Dragi prieteni,

Suntem bucurosi sa va facem cunoscut un nou proiect al Asociatiei pentru Memorie Identitara “Carpatii”, in cadrul caruia dorim sa ne asociem cu Fundatia “Ion Gavrila Ogoranu”.

Este vorba de restaurarea, conservarea si valorificarea memoriala si muzeala a unei case taranesti, identificate de noi in satul Izvoarele (fost Ruptura), din comuna Bahna, judetul Neamt.

Dupa cercetarile efectuate, casa dateaza din jurul anului 1860, fiind construita in tehnica traditionala a paiantei (“valatuci” – conform dialectului local), posedind o prispa sub forma de ceardac, foarte bine conservata, precum si obisnuitul “chillier” (odaita joasa si intunecoasa, situata in spatele casei, sub aplecatoarea acoperisului). Casa nu a suportat nici un fel de interventii modernizatoare, pastrind intacta o arhitectura taraneasca care rareori mai poate fi intalnita atat in satul Izvoarele, cat si in intreaga regiune, datorita parasirii acestui stil, de-a lungul timpului, si adoptarii altor modele arhitecturale. De asemenea, casa pastreaza inca in interior o serie de obiecte de mobilier, uz casnic sau vestimentatie taraneasca, dar si obiecte care amintesc de mobilierul targovetilor de alta data.

Din aceasta perspectiva, apreciem ca imobilul prezinta o valoare etnografica foarte mare.

O importanta deosebita a acestui imobil este cea istorica si memoriala.

Casa a apartinut lui Constantin Paduraru, fost subprefect al judetului Roman si fost detinut politic anticomunist, anterior apartinind socrilor acestuia.

Constantin Paduraru a fost participant activ la miscarile studentesti anticomuniste din perioada anilor 1921-1925, de unde i se tragea in sat si porecla “Studentul”.

El a facut parte din organizatia politica nationalista Liga Apararii National-Crestine, pana in anul 1927, cand s-a alaturat Legiunii Arhanghelul Mihail, intemeiate de Corneliu Zelea Codreanu, Ionel Mota si alti cativa tineri.

In cadrul acestei organizatii a devenit seful judetului Roman, capataind gradul de comandant-ajutor legionar. De altfel, casa lui din comuna Ruptura (azi satul Izvoarele), a fost adeseori locul de popas al lui Corneliu Zelea Codreanu, in timpul peregrinarilor acestuia prin Moldova. Tot in aceasta casa, seful Legiunii i-a botezat lui Paduraru primul copil, pe fetita Cornelia, pastrindu-se pana acum lumanarea de botez.

Constantin Paduraru este mentionat de doua ori in memoriile lui Corneliu Codreanu, intitulate “Pentru legionari”: prima data la capitolul referitor la eforturile de sustinere a revistei “Pamantul stramosesc”, iar a doua oara in capitolul referitor la alegerile partiale din judetul Neamt (1931).

In 1938, in cadrul masurilor represive initiate de regimul totalitar instaurat de regele Carol II, a fost arestat si detinut in lagarul de la Miercurea Ciuc, alaturi de fruntasi ai Miscarii Legionare, dar si de somitati ale culturii romanesti interbelice, precum Mircea Eliade si Radu Gyr. Se mai pastreaza o cruciulita de os, scuptata de Constantin Paduraru in aceasta perioada de detentie.

In perioada septembrie 1940 – ianuarie 1941 a indeplinit functia de prefect al judetului Roman, dupa care a suportat rigorile persecutiei antilegionare promovate de regimul Antonescu.

Nici toamna anului 1944 nu aduce vremuri mai bune pentru Constantin Paduraru si familia sa, el trebuind, asemenea multor luptatori anticomunisti, sa se retraga din fata urgiei sovietice si a colaborationistilor comunisti locali, in zona de munte a judetului Bacau, impreuna cu sotia si copiii, suportind mizeria surghiunului. Destinderea survenita in urma armistitiului temporar survenit intre Nicolae Petrascu – in numele conducerii legionare - si Teohari Georgescu – in numele comunistilor, ii da lui Paduraru ragazul de a se intoarce, cu familia, acasa.

Insa implicarea in organizarea rezistentei anticomuniste ii va aduce, in mai 1948, arestarea, in cadrul represiunii ample initiate de comunisti in randul legionarilor.

Este condamnat si va cunoaste intregul supliciu al lagarelor si inchisorilor politice comuniste, asemenea a sute de mii de detinuti politici. Pe acest drum al calvarului va fi urmat de fiul sau mai mare, Evanghel Paduraru.

Constantin Paduraru va muri la scurt timp dupa eliberarea sa din inchisoare, ca urmare a regimului exterminator de detentie, el ramanand in memoria colectiva a rupturenilor ca un model de demnitate si verticalitate morala, prin raspunsul pe care l-a dat tortionarilor sai, atunci cand a refuzat colaborarea cu acestia: “Eu am depus un juramant, si nu mi-l calc!”

Asadar, demersul nostru cultural vizeaza o dubla destinatie muzeala a acestui obiectiv: cea etnografica si cea memoriala si istorica, de pastrare si perpetuare a memoriei unei personalitati a regiunii acesteia.

Asociatia “Carpatii”, impreuna cu Fundatia “Ion Gavrila Ogoranu”, si-au propus urmatoarele obiective, in cadrul acestui proiect:

  1. Realizarea formalitatilor legale in vederea donarii imobilului din partea urmasilor lui Constantin Paduraru catre Fundatia “Ion Gavrila Ogoranu”, cu scopul explicit al restaurarii, conservarii si valorificarii memoriale si muzeale a acesteia.
  2. Efectuarea demersurilor procedurale pentru clasarea imobilului in lista monumentelor istorice.
  3. Organizarea unei tabere de voluntariat la sfarsitul lunii august a.c., in cadrul careia sa se efectueze, sub coordonarea unui specialist, lucrari de reparatie, renovare si intretinere a imobilului.
  4. Conservarea si reconditionarea obiectelor de mobilier si port popular din interior, amenajarea interiorului in stilul specific epocii, in vederea valorificarii muzeale a specificului traditional al vechilor gospodarii taranesti din regiune.
  5. Introducerea muzeului in circuitul muzeal si turistic al regiunii.
  6. Crearea unui muzeu virtual pe internet, in vederea accesului unui public cat mai larg la informatii referitoare la obiectivul muzeal si la personalitatea lui Constantin Paduraru.
Cu prietenie,

Florin Dobrescu
Presedintele Asociatiei pentru Memorie

Identitara “Carpatii”

miercuri, 4 august 2010

PROIECT: MONUMENTELE REZISTENTEI

Dragi prieteni,

Bunul nostru prieten, fostul detinut politic anticomunist Petre Velescu din Bacau, a lansat o initiativa prin care doreste sa adune intre copertile unui album de calitate grafica deosebita a tuturor monumentelor ridicate de fostii luptatori in rezistenta nationala anticomunista si de fostii detinuti politici.

De la Majadahonda si pana la Aiud, Canal ori Sambata de Sus, mergind pana in Basarabia si Bucovina de Nord, fiecare monument legat de lupta nationala impotriva comunismului va fi reprezentat in album, cu imagini fotografice, precum si cate un scurt istoric.

Asociatia Carpatii si Editura Sanziana a raspuns cu entuziasm initiativei domnului Petre Velescu, si intentioneaza sa coopteze in demersul lor si prestigioasa Fundatie "Ion Gavrila Ogoranu". Intentionam sa incepem acest album cu imagini recente din padurea Dobrina de langa Husi, acolo unde, cel putin in acceptia noastra, a avut loc constituirea primului grup de rezistenta armata anticomunista, in 1919.

In acest sens, adresam un apel catre toti prietenii nostri, fosti detinuti politici sau pur si simplu vietuitori in diferite regiuni ale tarii, sa trimita Asociatiei "Carpatii", pana la data de 30 august a.c., fotografii ale monumentelor din zona respectiva, precum si cateva date istorice: anul realizarii, initiatorii, arhitect, constructor, semnificatie artistica, semnificatie istorica-memoriala, ori date despre lcul de detentie sau tortura in apropierea caruia s-a construit. Orice imagine, document, sau informatie este importanta.

Imaginile si textele pot fi trimise:

- prin e-mail, la adresa: asoc.carpatii@gmail.com.
- prin posta, la adresa: Florin Dobrescu, CP 39, OP 75 - ghiseul nr. 1, Bucuresti.

Relatii suplimentare, la telefon: 0722749249.

Dumnezeu sa ne ajute!

Florin Dobrescu
Presedintele Asociatiei pentru Memorie Identitara "Carpatii"

PROIECT: GUTENBERG 3- DESTINUL TRAGIC AL CASEI CANTACUZINO-GRANICERUL


Dragi prieteni, Va supunem atentiei o noua initiativa a Asociatiei Carpatii, anuntata de altfel in cadrul proiectului mai amplu "Prietenii casei Cantacuzino - Ne vedem in Gutenberg 3". Concret, este vorba de un efort de recuperare a memoriei locului fostei resedinte a printului Zizi Cantacuzino-Granicerul, recent demolata in mod abuziv - consideram noi - si respectiv de pastrare a acestui tezaur memorial in constiinta bucurestenilor, dar nu numai a lor. Mai exact, dorim sa publicam o carte avind cca 80-100 pag, care va cuprinde istoricul casei Cantacuzino si al imprejurimilor imediate, precum si o micromonografie a personalitatii printului Zizi Cantacuzino. In fine, ultima parte a materialului va reprezenta un scurt istoric al distrugerii acestui imobil de o mare valoare memoriala si istorica si respectiv o ilustrare a eforturilor depuse de cateva ONG-uri si personalitati ale culturii in vederea salvarii cladirii. Unul din mobilurile actiunii noastre este acela de a nu face pe placul celor care - dincolo de anumite interese economice - au dorit cu tot dinadinsul stergerea acestui loc memorial de pe fata pamantului si din constiinta bucurestenilor. In felul acesta, memoria generalului Cantacuzino, credem noi, va fi perpetuata mai mult chiar decat daca imobilul nu ar fi fost demolat. Sau, cum spune vorba din batrani: "nu mor caii cand vor cainii!". In acest moment lucram la redactarea cartii si la strangerea unui cat mai mare numar de documente si fotografii care sa ilustreze atat viata printului cat si trecutul resedintei princiare. O mare parte a volumelor se vor distribui gratuit, in special studentilor si elevilor, adica tinerilor, ce,lor vaduviti de trecutul istoric. O alta parte a cartilor se vor vinde in librarii. Fondurile obtinute in urma vanzarii cartii, impreuna cu alte donatii, vor fi intrebuintate la realizarea unui bust de bronz al printului Zizi Cantacuzino, pe care dorim sa obtinem aprobarea sa il amplasam in chiar scuarul aflat la intersectia strazilor Gutenberg cu Silfidelor (actuala piata Ion Cantacuzino). Pe aceasta cale facem un apel la prietenii casei Cantacuzino-Granicerul, la toti cei ce doresc valorificarea memoriei acestei personalitati si a resedintei sale, prin editarea si raspandirea acestei brosuri, sa contribuie la sustinerea financiara a acestui proiect, prin donatii si sponsorizari. Toti cei care vor contribui vor primi la sfarsitul actiunii o dare de seama prin care li se va face cunoscut cum au fost cheltuite, in intregime, fondurile stranse in acest proiect, conform unui principiu al transparentei totale, caruia ii suntem credinciosi. Costul unui prim tiraj este estimat la cca 2000 lei. Cei care vor sa contribuie, sunt rugati sa ne contacteze la tel. 0722749249, sau la e-mail: asoc.carpatii@gmail.com. Donatiile vor fi preluate fie direct, in Bucuresti, fie prin mandat postal la adresa: Florin Dobrescu, CP 39, OP 75 - ghiseul nr. 1, Bucuresti, fie direct in contul: RO74RNCB0074029154270001, BCR sucursala Lipscani-Bucuresti, titular: Dobrescu Florin.

Va multumim!
Ne vedem in Gutenberg 3 !

Florin Dobrescu
presedintele Asociatiei pentru
Memorie Identitara "Carpatii"