tag:blogger.com,1999:blog-45370419907442963122024-03-13T10:17:48.923-07:00ASOCIAŢIA PENTRU MEMORIE IDENTITARĂ CARPAŢIIUnknownnoreply@blogger.comBlogger61125tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-11905041230729488862011-12-31T12:01:00.000-08:002011-12-31T12:13:06.182-08:00La mulţi ani întru păstrarea sufletului românesc!<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://www.youtube.com/watch?v=qfKjuiipeW0&feature=BFa&list=HL1325361585&lf=mh_lolz"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 200px;" src="http://2.bp.blogspot.com/-S0t4XylomoQ/Tv9sCF7spDI/AAAAAAAAACk/UNCgWiE4YeA/s320/untitled.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5692387237227701298" border="0" /></a><br /><span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 255, 255);">An Nou fericit, cu bucurii, sănătate şi împliniri sufleteşti, vă urează Asociaţia pentru Memorie Identitară "Carpaţii".</span><br /><span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 255, 255);">Vă invităm să vă amintiţi de obârşiile noastre strămoşeşti, prin vizionarea acestui străvechi obicei dacic: Ursul de Anul Nou, filmare de la Dărmăneşti - Bacău.</span><span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 255, 255);"><br />Preşedinte</span> <span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 255, 255);">Florin Dobrescu</span>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-63843802059311125692011-07-06T02:51:00.000-07:002011-07-06T03:01:07.275-07:00CAMPANIA MILITARĂ A ROMÂNIEI DIN 1941 A LEGITIMĂ. PREŞEDINTELE RUSIEI ÎŞI ASUMĂ MOŞTENIREA IDEOLOGICĂ A UNIUNII SOVIETICE<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/--MD9pAtbe9o/ThQxqPTGtZI/AAAAAAAAAdU/XmNoE25bhpg/s1600/1.poza-de-razboi.jpg"><img style="float:right; margin:0 0 10px 10px;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 223px;" src="http://1.bp.blogspot.com/--MD9pAtbe9o/ThQxqPTGtZI/AAAAAAAAAdU/XmNoE25bhpg/s320/1.poza-de-razboi.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5626176436223522194" border="0" /></a><br /><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> </w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" latentstylecount="156"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;} </style> <![endif]--><span style="mso-ansi-language:RO" lang="RO"></span><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: center; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><b style="mso-bidi-font-weight:normal"><span style="mso-ansi-language: RO" lang="RO">COMUNICAT</span></b></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"><span style="font-size:85%;"> </span></div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span style="mso-ansi-language: RO" lang="RO"> În numele Asociaţiei pentru Memorie Identitară „Carpaţii” dorim să ne exprimăm profunda revoltă ce ne-au provocat-o declaraţiile preşedintelui rus Dmitri Medvedev, făcute în cadrul recentului summit NATO-Rusia, declaraţii pe care le considerăm ca lipsite de cel mai elementar simţ politic, constituindu-se într-o adevărată blasfemie la adresa milioanelor de victime ale comunismului sovietic.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"><span style="font-size:85%;"> </span></div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span style="mso-ansi-language: RO" lang="RO"> Este limpede pentru oricine că, în condiţiile în care Uniunea Sovietică, în acord cu Germania hitleristă, comisese un rapt teritorial împotriva României, ocupînd samavolnic estul Moldovei (Basarabia), orice român s-ar fi aflat în locul lui Ion Antonescu ar fi facut acelaşi gest: atacarea URSS pentru realipirea la teritoriul naţional a provinciei răpite.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"><span style="font-size:85%;"> </span></div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span style="mso-ansi-language: RO" lang="RO"> Actul declanşării atacului împotriva Rusiei sovietice a fost deci unul legitim şi firesc, şi el va constitui întotdeauna pentru poporul român o faptă de mândrie identitară, alături de celelalte acte de vitejie din istoria naţională, indiferent de persoana celui care în acel moment a reprezentat conducerea statului român.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"><span style="font-size:85%;"> </span></div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span style="mso-ansi-language: RO" lang="RO"> Ceea ce ne revoltă este cinismul cu care actuala conducere a Rusiei îşi asumă moştenirea ideologică a stalinismului, refuzînd să admită că riposta armată a României de acum 70 de ani a fost îndreptată împotriva Uniunii Sovietice, nu împotriva actualei Federaţii Ruse. În acest fel, preşedintele Rusiei, precum şi ceilalţi oficiali ruşi care au făcut declaraţii în acelaşi sens, demonstrează că actuala conducere de la Kremlin reprezintă o structură de extracţie sovietică, care nu va putea niciodată să se detaşeze de mentalitatea sistemului comunist, al cărei produs politic este.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"><span style="font-size:85%;"> </span></div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span style="mso-ansi-language: RO" lang="RO"> Reprezentanţii ministerului rus de externe invocă ipocrit, în susţinerea acestei atitudini politice, memoria „milioanelor de victime ale fascismului”, dar nu suflă o vorbă despre zecile de milioane de victime exterminate, în Europa şi în lume, de regimul comunist, instaurat prin ocupaţie armată de Uniunea Sovietică. Dacă vom judeca lucrurile din această perspectivă, adevărul istoric este acela că intervenţia armată a Regatului României din iunie 1941 a avut caracterul limitării genocidului desfăşurat de soviete în Basarabia, Ucraina şi în celelalte ţări ocupate de comunişti. Campania din 1941 poate fi pusă, fără teama de a greşi, alături de campania militară iniţiată de România în 1919, prin care a fost zădărnicită bolşevizarea Ungariei şi transformarea ei în teatrul unui alt genocid comunist.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"><span style="font-size:85%;"> </span></div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span style="mso-ansi-language: RO" lang="RO"> Prin aceasta dorim să reiterăm rolul de pivot de stabilitate jucat de statul român în secolul XX în partea central-sud-estică a Europei. Iar Rusia de astăzi va trebui să identifice în România tocmai acest factor de stabilitate, debarasîndu-se de clişeele propagandei sovietice.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"><span style="font-size:85%;"> </span></div><p style="text-align: justify; font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;"><span style="mso-ansi-language:RO" lang="RO"> </span><b style="mso-bidi-font-weight:normal"><span style="mso-ansi-language:RO" lang="RO">Florin Dobrescu</span></b></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;"><b style="mso-bidi-font-weight:normal"><span style="mso-ansi-language:RO" lang="RO">Preşedintele Asociaţiei pentru Memorie Identitară „Carpaţii”</span></b></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"><span style="font-size:85%;"> </span></div><p style="text-align: justify; font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;"><b style="mso-bidi-font-weight:normal"><span style="mso-ansi-language:RO" lang="RO"> Tel. 0722749249, e-mail: asoc.carpatii</span>@</b><b style="mso-bidi-font-weight:normal"><span style="mso-ansi-language: RO" lang="RO">gmail.com</span></b></span></p>Unknownnoreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-36708622322825893652011-06-24T01:28:00.000-07:002011-06-24T01:33:15.395-07:00Sanzienele sau Dragaica, sarbatorite pe 24 iunie, reprezinta sarbatoarea iubirii si fertilitatii, fiind urmate de o noapte magica.<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/-2Ey8vSv_6SE/TgRLlwfxYXI/AAAAAAAAAdM/mflUxg0KBhk/s1600/sanziene_001-2.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 400px; height: 268px;" src="http://3.bp.blogspot.com/-2Ey8vSv_6SE/TgRLlwfxYXI/AAAAAAAAAdM/mflUxg0KBhk/s400/sanziene_001-2.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5621701346910626162" border="0" /></a><br /><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> </w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" latentstylecount="156"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if !mso]><object classid="clsid:38481807-CA0E-42D2-BF39-B33AF135CC4D" id="ieooui"></object> <style> st1\:*{behavior:url(#ieooui) } </style> <![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;} </style> <![endif]--><span style="color: rgb(255, 255, 255);font-size:18.0pt;color:black;" > </span> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><strong><span style="font-size:10.0pt;">Obiceiurile legate de Sanziene se pierd in negura timpurilor.</span></strong><span style="border:none windowtext 1.0pt;mso-border-alt: none windowtext 0in;padding:0infont-size:10.0pt;" > Sunt datini autohtone, al caror nume originar dac s-a pierdut. S-a pastrat cel roman Sanziana, de la Sancta Diana (care circula si azi in Ardeal) si cel slav Dragaica (care a venit mai tarziu si care circula in Muntenia si Oltenia). </span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><strong><span style="font-size:10.0pt;">Sanzienele ies la dans si cine le vede ramane mut</span></strong></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><span style=" border:none windowtext 1.0pt;mso-border-alt:none windowtext 0in;padding:0infont-size:10.0pt;" >Sanzienele sau Dragaica, cum mai este denumita in popor, (sarbatorite pe 24 iunie, de ziua nasterii lui Ioan Botezatorul) este o sarbatoare</span><span style="font-size:10.0pt;"> in care se celebreaza dragostea si fertilitatea, se culeg plante de leac si pentru descantece.</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><span style=" border:none windowtext 1.0pt;mso-border-alt:none windowtext 0in;padding:0infont-size:10.0pt;" >In noaptea magica de Sanziene (23-24 iunie) se spune ca ielele ies la dans, in padure, iar </span><strong><span style="font-size:10.0pt;">cine le vede ramane mut sau innebuneste</span></strong><span style=" ;font-size:10.0pt;" >.</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" > </p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><b><span style="font-size:14.0pt;">Cine vede ielele dansand in padure ramane mut</span></b></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);" class="MsoNormal"><b><span style="font-size:14.0pt;"> </span></b></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><strong><span style="font-size:10.0pt;">Ielele sunt niste fecioare</span></strong><span style=" border:none windowtext 1.0pt;mso-border-alt:none windowtext 0in;padding:0infont-size:10.0pt;" > cu mare putere de seductie si outeri magice.</span><span style=" ;font-size:10.0pt;" > Se crede ca locuiesc in vazduh, in paduri sau in pesteri, pe maluri de ape sau la raspantii si apar noaptea la lumina lunii, rotindu-se in hora, in locuri retrase, dansand goale, cu parul despletit si clopotei la picioare. Se spune ca locul pe care au dansat fetele ramane ca ars de foc, si nimic nu mai creste pe acel loc.</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><span style="font-size:10.0pt;">Sanzienele sunt niste zane foarte frumoase, care traiesc prin paduri sau pe campii, se prind in hora si dau puteri magice plantelor.</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);" class="MsoNormal"> </p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><strong><span style="font-family:Georgia;font-size:14.0pt;">Sanzienele sunt plante cu puteri magice</span></strong></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);" class="MsoNormal"><span style=" ;font-family:Georgia;font-size:14.0pt;" > </span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><strong><span style="font-size:10.0pt;">Daca sunt sarbatorite cum se cuvine</span></strong><span style=" ;font-size:10.0pt;" >, ele fac culturile sa rodeasca, dau prunci sanatosi femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele si tamaduiesc bolnavii. In schimb, daca oamenii nu le sarbatoresc cum se cuvine, ele se supara si devin asemenea zanelor rele cunoscute in popor drept iele sau rusalii.</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><span style="font-size:10.0pt;">Sanzienele sunt <strong>plante cu flori galbene-aurii si placut mirositoare</strong>. </span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);" class="MsoNormal"><span style="font-size:10.0pt;">Cresc prin livezi, pasuni, margini de paduri si poienite. Insotite de muzica si chiuiturile flacailor, fetele aduna "florile de Sanziene" sau "<strong>iarba</strong> <strong>Sfantului Ion</strong>" in buchete, fac colane si impletesc cununi circulare si cruciforme sau le strang in buchetele. Aceste coronite si buchete sunt aduse in sat, unde sunt asezate pe porti, usi, ferestre, pe suri, pe stupi si chiar in straturile de legume, in credinta ca ele <strong>vor ocroti casa si gospodaria</strong> de puterea fortelor malefice, aducand totodata noroc, sanatate si belsug oamenilor, animalelor si semanaturilor (vor inflori ca Sanzienele).</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><strong>Aflarea ursitului</strong></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><span style="font-size:10.0pt;">Sanzienele erau socotite uneori de tinerele fete si un mijloc de a-ti afla ursitul, cat si timpul cand se vor marita.</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><span style="font-size:10.0pt;">Cununile barbatilor, impletite in forma de cruce, iar cele ale fetelor in forma de cerc, sunt aruncate pe casa. Daca jerbele se opresc pe acoperis, e semn de nunta, iar daca nu, ursitul sau ursita mai trebuie asteptati.</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><span style="font-size:10.0pt;">Fetele isi pun <strong>flori de Sanziene neimpletite sub capatai</strong>. In acea noapte, ele isi vor visa ursitul. Daca va fi purtata in par sau in san de fecioare sau tinere neveste, acestea vor deveni atragatoare si dragastoase. Inainte de rasaritul Soarelui, fetele si flacaii se apropie de ocolul vitelor. Cununile sunt aruncate in coarnele vitelor. Daca gingasa coronita se opreste in cornul unei vite tinere, fata se va marita dupa un tanar, iar daca se opreste in cornul vitei batrane, ursitul va fi om in varsta.</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" ><span style="font-size:10.0pt;">Traditia mai spune ca atunci cand doi tineri se iubesc si vor sa nu se mai desparta in veci, trebuie sa faca baie-n mare, in aceasta noapte, chiar si cateva clipe, si pot fi siguri ca dragostea lor ii va lega toata viata.</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" class="MsoNormal" > </p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);" class="MsoNormal" face="arial"><span style="font-size:10.0pt;">Data de desfasurare a Dragaicei (jocul este atestat in sudul si estul tarii unde Sanzienele se numesc</span><span style="font-size:10.0pt;"> Dragaice) este fixa, <strong>24 iunie</strong>, in imediata apropiere a solstitiului de vara, cand, dupa credinta populara, soarele joaca de bucurie in momentul rasaritului.</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);" class="MsoNormal" face="arial"><strong><span style="font-size:10.0pt;">De la preotesele romane ne-au ramas sarbatorile agrare</span></strong><span style="font-size:10.0pt;">, de</span><span style="font-size:10.0pt;"> solstitiu, si credintele legate de plantele numite sanziene, cu care isi impodobeau templele sau le foloseau in ritualurile pentru dragoste. Caci aduceau prosperitate in camp, in casa sau omului ce le purta; exact aceelasi credinte le-am preluat si noi. Biserica crestina le-a combatut, fiind pagane, dar apoi le-a acceptat (oamenii nu renuntau nici la sarbatoare, nici la magiile care o insoteau) si le-a mutat in ziua de 24, pentru a o asocia Sfantului Ioan Botezatorul.</span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);" class="MsoNormal"><span style="font-size:10.0pt;"> </span></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);" class="MsoNormal"> </p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);" class="MsoNormal" face="arial"><em><b><span style="lucida grande";font-family:";font-size:13.5pt;" >Revista Sânziana... şi un proiect mai recent</span></b></em></p> <p style="color: rgb(255, 255, 255);" class="MsoNormal"><b><i><span style="font-size:10.0pt;">In toamna anului 1940, un grup de tineri tipografi bucuresteni realizau, in cladirea tipografiei Capitala, de pe strada Sarindar, formatul tehnic al revistei literare "Sanziana". Infiintata in 1937 si condusa cu pasiune de profesorul si scriitorul Constantin Gane, autor, printre alte lucrari, si al monumentalei opere in 3 volume "Trecute vieti de doamne si domnite", "Sanziana" a reprezentat in epoca o publicatie culturala prestigioasa, care s-a bucurat de colaborarea permanenta a unor condeie marca din epoca, precum Mircea Eliade, Aron Cotrus, Radu Gyr, Mihail Polihroniade, Cezar Flamura (Vasile Blanaru), Valeriu Cardu s.a..</span></i></b><span style="font-size:10.0pt;"><br /><br /><b><i>In cate o pauza de lucru, tinerii tipografi ascultau cate o cuvantare ad-hoc a profesorului Costica Gane, vorbe inaltatoare despre notiuni sfinte precum Dumnezeu, Tara, Neam, Mama, Familie.</i></b><br /><br /><b><i>Valtoarea vremurilor a trecut peste toti, cu restristile si nenorocirile acelui veac de foc si sange.</i></b><br /><br /><b><i>In ciuda varstei inaintate, consecvent convingerilor sale, profesorul Gane avea sa ia drumul muntilor cu arma in mana, alaturandu-se acelui fenomen al Demnitatii romanesti care a fost Rezistenta armata anticomunista. Astfel, prin 1946, il gasim la poalele Muntilor Fagarasului, in preajma Manastirii Sambata de Sus, intr-un grup de rezistenta, pentru ca mai tarziu sa cada in mainile Securitatii in cadrul luptelor de la manastirea Arnota. In inchisorile comuniste s-a remarcat printr-o tinuta morala exemplara.</i></b><br /><br /><b><i>Bunicul imi povestea toate acestea in taina infiorata a unei seri de Gerar, cand amintirile tainute pret de jumatate de secol fusesera scoase din lanturile tacerii, asa precum tara intreaga se trezea din lanturile robiei de o jumatate de secol. Asa am aflat si eu povestea “Sanzienei” de la cumpana veacului XX.</i></b><br /><br /><b><i>Bunicul meu, unul din acei tineri tipografi bucuresteni avea sa afle, dupa 1990, ca profesorul Constantin Gane se stinsese in 1962, in temnita Aiudului, in urma bolilor grave acumulate in urma conditiilor inumane de detentie.</i></b><br /><br /><b><i>De aici a incoltit, in alte nopti, tarzii, de Ciresar, ideea reinvierii acestui demers cultural:</i></b><br /><br /><b><i>Sanziana.</i></b></span><br /><br />Editura Sanziana<br /><a href="http://sanziana2007.blogspot.com/">http://sanziana2007.blogspot.com/</a></p> <p style="text-align:center;font-family:arial;" align="center"><span style="color:white;"> </span></p>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-54988988688862219522011-06-24T01:06:00.000-07:002011-06-24T01:20:06.169-07:00SÂNZIENELE<span style="font-family:Times New Roman;font-size:180%;"><b> </b></span> <table style="width: 480px; height: 2331px; color: rgb(255, 255, 255);" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tbody><tr> <td width="5%"><h3 style="text-align: center;"><span style="font-size:100%;">Sanzienele sau Dragaica, sarbatorite pe 24 iunie, reprezinta sarbatoarea iubirii si fertilitatii, fiind urmate de o noapte magica.</span></h3> <div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><strong>Obiceiurile legate de Sanziene se pierd in negura timpurilor.</strong><span style="margin: 0px; padding: 0px; position: static; cursor: auto; color: rgb(51, 51, 51); text-decoration: none; border: medium none;"> Sunt datini autohtone, al caror nume originar dac s-a pierdut. S-a pastrat cel roman<span style=" border: none; border-bottom:1px solid #C0D1FE; cursor:pointer; display:inline !important;"></span> Sanziana, de la Sancta Diana (care circula si azi in Ardeal) si cel slav Dragaica (care a venit mai tarziu si care circula in Muntenia si Oltenia). </span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span style="font-size:1.2em;"><strong>Sanzienele ies la dans si cine le vede ramane mut</strong></span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span style="margin: 0px; padding: 0px; position: static; cursor: auto; color: rgb(51, 51, 51); text-decoration: none; border: medium none;"> Sanzienele sau Dragaica, cum mai<span style="color: rgb(4, 148, 225) ! important; border-width: medium medium 1px; border-style: none none solid; border-color: -moz-use-text-color -moz-use-text-color rgb(192, 209, 254); -moz-border-top-colors: none; -moz-border-right-colors: none; -moz-border-bottom-colors: none; -moz-border-left-colors: none; -moz-border-image: none; cursor: pointer; display: inline ! important; margin: 0px; padding: 0px; position: static;"></span> este denumita in popor, (sarbatorite pe 24 iunie, de ziua nasterii lui Ioan Botezatorul) este o sarbatoare</span><a href="http://content.ad20.net/Storage/213545_995E9CABDFF44F74B16DF54EC1574393/index.html?id=213545&dir=http%3A//content.ad20.net/Storage/213545_995E9CABDFF44F74B16DF54EC1574393/&trk=1&trkimg=http%3A//core.ad20.net/x0.gif&click=http%3A//core.ad20.net/click&site=apropo&zone=Special&params=%26snocache%3D1308902921696_15643847352171514%26spgid%3D84140451621476450%26sck%3Dy%26sfver%3D10%26__x1ts%3D2e7bfbed%26sww%3D1243%26swh%3D653%26sifr%3D0%26pub%3D62%26site%3D3281%26section%3D185%26zone%3D78%26size%3D0x0%26xcrid%3D213545%26xgeo%3DRO%7C10%7C0%7CBucharest%7C%7C0%7C%26x1guid%3D294149712030921101%26x1ctxkw%3D__context&dtime=15&url=http%3A//www.apropo.ro/news/util/rusalii-2010-rusaliile-intre-traditie-si-ziua-libera-6134679" target="_blank" title="Rusalii 2010. Rusaliile, intre traditie si ziua libera"></a> in care se celebreaza dragostea si fertilitatea, se culeg plante de leac si pentru descantece.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span style="margin: 0px; padding: 0px; position: static; cursor: auto; color: rgb(51, 51, 51); text-decoration: none; border: medium none;"> In noaptea magica de Sanziene (23-24 iunie) se spune ca ielele ies la dans, in padure, iar </span><strong>cine le vede ramane mut sau innebuneste</strong>.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/2/7228/6443064/3/sanziene-dans.jpg?width=480&height=700" alt="dansul ielelor" title="dansul ielelor" /></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-weight: bold;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">Cine vede ielele dansand in padure ramane mut</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><strong>Ielele sunt niste fecioare</strong><span style="margin: 0px; padding: 0px; position: static; cursor: auto; color: rgb(51, 51, 51); text-decoration: none; border: medium none;"> cu <span style=" border: none; border-bottom:1px solid #C0D1FE; cursor:pointer; display:inline !important;">mare</span> putere de seductie si outeri magice.</span> Se crede ca locuiesc in vazduh, in paduri sau in pesteri, pe maluri de ape sau la raspantii si apar noaptea la lumina lunii, rotindu-se in hora, in locuri retrase, dansand goale, cu parul despletit si clopotei la picioare. Se spune ca locul pe care au dansat fetele ramane ca ars de foc, si nimic nu mai creste pe acel loc.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">Sanzienele sunt niste zane foarte frumoase, care traiesc prin paduri sau pe campii, se prind in hora si dau puteri magice plantelor.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family: georgia;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"><span style="color: rgb(255, 0, 0);"><strong>Sanzienele sunt plante cu puteri magice</strong></span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><strong>Daca sunt sarbatorite cum se cuvine</strong>, ele fac culturile sa rodeasca, dau prunci sanatosi femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele si tamaduiesc bolnavii. In schimb, daca oamenii nu le sarbatoresc cum se cuvine, ele se supara si devin asemenea zanelor rele cunoscute in popor drept iele sau rusalii.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/2/7228/6443064/2/sanziene-001-2.jpg?width=480&height=700" alt="sanziana planta" title="sanziana planta" /></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">Sanzienele sunt <strong>plante cu flori galbene-aurii si placut mirositoare</strong>. Cresc prin livezi, pasuni, margini de paduri si poienite. Insotite de muzica si chiuiturile flacailor, fetele aduna "florile de Sanziene" sau "<strong>iarba</strong> <strong>Sfantului Ion</strong>" in buchete, fac colane si impletesc cununi circulare si cruciforme sau le strang in buchetele. Aceste coronite si buchete sunt aduse in sat, unde sunt asezate pe porti, usi, ferestre, pe suri, pe stupi si chiar in straturile de legume, in credinta ca ele <strong>vor ocroti casa si gospodaria</strong> de puterea fortelor malefice, aducand totodata noroc, sanatate si belsug oamenilor, animalelor si semanaturilor (vor inflori ca Sanzienele).</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span style="color: rgb(255, 0, 0);"><strong><span style="font-size:100%;"><span style="color: rgb(0, 0, 0);">Aflarea ursitului</span></span><br /></strong></span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">Sanzienele erau socotite uneori de tinerele fete si un mijloc de a-ti afla ursitul, cat si timpul cand se vor marita.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">Cununile barbatilor, impletite in forma de cruce, iar cele ale fetelor in forma de cerc, sunt aruncate pe casa. Daca jerbele se opresc pe acoperis, e semn de nunta, iar daca nu, ursitul sau ursita mai trebuie asteptati.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">Fetele isi pun <strong>flori de Sanziene neimpletite sub capatai</strong>. In acea noapte, ele isi vor visa ursitul<a href="http://www.sexgen.ro/hot/barbatii-de-30-de-ani-sunt-cei-mai-de-dorit-6443045" target="_blank" title="Barbatii de 30 de ani sunt cei mai de dorit!"></a>. Daca va fi purtata in par sau in san de fecioare sau tinere neveste, acestea vor deveni atragatoare si dragastoase. Inainte de rasaritul Soarelui, fetele si flacaii se apropie de ocolul vitelor. Cununile sunt aruncate in coarnele vitelor. Daca gingasa coronita se opreste in cornul unei vite tinere, fata se va marita dupa un tanar, iar daca se opreste in cornul vitei batrane, ursitul va fi om in varsta.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">Traditia mai spune ca atunci cand doi tineri se iubesc si vor sa nu se mai desparta in veci, trebuie sa faca baie-n mare, in aceasta noapte, chiar si cateva clipe, si pot fi siguri ca dragostea lor ii va lega toata viata.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/2/7228/6443064/4/sanziene-mediafax-foto-catalina-constantin.jpg?width=480&height=700" alt="hora de sanziene" title="hora de sanziene" /></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">Data de desfasurare a Dragaicei (jocul este atestat in sudul si estul tarii unde Sanzienele se numesc Dragaice) este fixa, <strong>24 iunie</strong>, in imediata apropiere a solstitiului de vara<a href="http://content.ad20.net/Storage/213545_995E9CABDFF44F74B16DF54EC1574393/index.html?id=213545&dir=http%3A//content.ad20.net/Storage/213545_995E9CABDFF44F74B16DF54EC1574393/&trk=1&trkimg=http%3A//core.ad20.net/x0.gif&click=http%3A//core.ad20.net/click&site=apropo&zone=Special&params=%26snocache%3D1308902921696_15643847352171514%26spgid%3D84140451621476450%26sck%3Dy%26sfver%3D10%26__x1ts%3D2e7bfbed%26sww%3D1243%26swh%3D653%26sifr%3D0%26pub%3D62%26site%3D3281%26section%3D185%26zone%3D78%26size%3D0x0%26xcrid%3D213545%26xgeo%3DRO%7C10%7C0%7CBucharest%7C%7C0%7C%26x1guid%3D294149712030921101%26x1ctxkw%3D__context&dtime=15&url=http%3A//www.apropo.ro/news/util/solstitiul-de-vara-21-iunie-cea-mai-lunga-zi-din-an-6435686" target="_blank" title="Solstitiul de vara - 21 iunie: cea mai lunga zi din an"></a>, cand, dupa credinta populara, soarele joaca de bucurie in momentul rasaritului.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><strong>De la preotesele romane ne-au ramas sarbatorile agrare</strong>, de solstitiu, si credintele legate de plantele<a href="http://content.ad20.net/Storage/213545_995E9CABDFF44F74B16DF54EC1574393/index.html?id=213545&dir=http%3A//content.ad20.net/Storage/213545_995E9CABDFF44F74B16DF54EC1574393/&trk=1&trkimg=http%3A//core.ad20.net/x0.gif&click=http%3A//core.ad20.net/click&site=apropo&zone=Special&params=%26snocache%3D1308902921696_15643847352171514%26spgid%3D84140451621476450%26sck%3Dy%26sfver%3D10%26__x1ts%3D2e7bfbed%26sww%3D1243%26swh%3D653%26sifr%3D0%26pub%3D62%26site%3D3281%26section%3D185%26zone%3D78%26size%3D0x0%26xcrid%3D213545%26xgeo%3DRO%7C10%7C0%7CBucharest%7C%7C0%7C%26x1guid%3D294149712030921101%26x1ctxkw%3D__context&dtime=15&url=http%3A//www.apropo.ro/wow/cea-mai-mare-floare-din-lume-poze-5564471" target="_blank" title="Cea mai mare floare din lume (Poze)"></a> numite sanziene, cu care isi impodobeau templele sau le foloseau in ritualurile pentru dragoste. Caci aduceau prosperitate in camp, in casa sau omului ce le purta; exact aceelasi credinte le-am preluat si noi. Biserica crestina le-a combatut, fiind pagane, dar apoi le-a acceptat (oamenii nu renuntau nici la sarbatoare, nici la magiile care o insoteau) si le-a mutat in ziua de 24, pentru a o asocia Sfantului Ioan Botezatorul.</span></p></td><td width="94%"><br /></td></tr></tbody></table><p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" align="center"><span style="font-size:85%;"><em>_____________________________________________________________________________________________</em></span></p><p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" align="center"><span style="font-size:130%;"><em><span style="font-weight: bold; font-family:lucida grande;" >Revista Sânziana... şi un proiect mai recent</span></em></span></p><div style="text-align: justify; color: rgb(255, 255, 255);"><span style="color: rgb(255, 255, 255);font-size:85%;" ><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">In toamna anului 1940, un grup de tineri tipografi bucuresteni realizau, in cladirea tipografiei Capitala, de pe strada Sarindar, formatul tehnic al revistei literare "Sanziana". Infiintata in 1937 si condusa cu pasiune de profesorul si scriitorul Constantin Gane, autor, printre alte lucrari, si al monumentalei opere in 3 volume "Trecute vieti de doamne si domnite", "Sanziana" a reprezentat in epoca o publicatie culturala prestigioasa, care s-a bucurat de colaborarea permanenta a unor condeie marca din epoca, precum Mircea Eliade, Aron Cotrus, Radu Gyr, Mihail Polihroniade, Cezar Flamura (Vasile Blanaru), Valeriu Cardu s.a..</span><br /><br /><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">In cate o pauza de lucru, tinerii tipografi ascultau cate o cuvantare ad-hoc a profesorului Costica Gane, vorbe inaltatoare despre notiuni sfinte precum Dumnezeu, Tara, Neam, Mama, Familie.</span><br /><br /><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Valtoarea vremurilor a trecut peste toti, cu restristile si nenorocirile acelui veac de foc si sange.</span><br /><br /><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">In ciuda varstei inaintate, consecvent convingerilor sale, profesorul Gane avea sa ia drumul muntilor cu arma in mana, alaturandu-se acelui fenomen al Demnitatii romanesti care a fost Rezistenta armata anticomunista. Astfel, prin 1946, il gasim la poalele Muntilor Fagarasului, in preajma Manastirii Sambata de Sus, intr-un grup de rezistenta, pentru ca mai tarziu sa cada in mainile Securitatii in cadrul luptelor de la manastirea Arnota. In inchisorile comuniste s-a remarcat printr-o tinuta morala exemplara.</span><br /><br /><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Bunicul imi povestea toate acestea in taina infiorata a unei seri de Gerar, cand amintirile tainute pret de jumatate de secol fusesera scoase din lanturile tacerii, asa precum tara intreaga se trezea din lanturile robiei de o jumatate de secol. Asa am aflat si eu povestea “Sanzienei” de la cumpana veacului XX.</span><br /><br /><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Bunicul meu, unul din acei tineri tipografi bucuresteni avea sa afle, dupa 1990, ca profesorul Constantin Gane se stinsese in 1962, in temnita Aiudului, in urma bolilor grave acumulate in urma conditiilor inumane de detentie.</span><br /><br /><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">De aici a incoltit, in alte nopti, tarzii, de Ciresar, ideea reinvierii acestui demers cultural:</span><br /><br /><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Sanziana.</span></span><br /><br />Editura Sanziana<br /><a href="http://sanziana2007.blogspot.com/">http://sanziana2007.blogspot.com/</a><br /><span style="font-style: italic; font-weight: bold; color: rgb(51, 204, 0);"></span></div><p style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:arial;" align="center"><br /><span style="font-size:85%;"><em><span style="font-size:130%;"><span style="font-weight: bold; font-family:lucida grande;" ></span></span></em></span></p><p align="center" style="font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><em><span style="color: rgb(255, 255, 255);font-size:130%;" ><span style="font-weight: bold; font-family:lucida grande;" ></span></span><br /></em></span></p>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-33084154686650929372011-06-23T05:48:00.000-07:002011-06-23T13:54:32.586-07:00DECLARATIILE PRESEDINTELUI LA ADRESA REGELUI MIHAI SUNT INADMISIBILE. ION ANTONESCU NU ESTE UN EROU.<span style="font-size:85%;"><span style="font-weight: bold; font-family:arial;" >ASOCIATIA PENTRU MEMORIE IDENTITARA "CARPATII"</span><br /><a style="font-family: arial;" href="mailto:asoc.carpatii@gmail.com" target="_blank">asoc.carpatii@gmail.com</a><span style="font-family:arial;"> // </span><a style="font-family: arial;" href="http://www.carpatii.blogspot.com/" target="_blank">www.carpatii.blogspot.com</a><br /></span><hr style="width: 100%; min-height: 2px; height: 2px;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"><span style="font-family:arial;"><span style="font-weight: bold;">C O M U N I C A T </span><br /><br /></span></span><div style="text-align: justify;"><span style="font-size:100%;"><span style="font-family:arial;">Asociatia pentru Memorie Identitara "Carpatii" isi exprima consternarea in fata afirmatiilor publice facute de presedintele Traian Basescu cu privire la fostul suveran Mihai de Romania. </span></span><br /><br /><span style="font-size:100%;"><span style="font-family:arial;">Aceste consideratii sunt, in opinia noastra, incompatibile cu uzantele impuse de statutul de reprezentant al instituitiei prezidentiale. </span></span><br /><br /><span style="font-size:100%;"><span style="font-family:arial;">Dar, ceea ce ni se pare cel mai grav este faptul ca asertiunile dlui Traian Basescu se constituie intr-o falsificare grosolana a adevarului istoric. Realitatea istorica este ca inlaturarea monarhiei a fost un act samavolnic, comis impotriva vointei poporului roman, ca urmare directa a presiunilor armatei de ocupatie sovietica si ca o conditie de netrecut a instaurarii in Romania a regimului comunist, pe care insusi presedintele Traian Basescu l-a condamnat in urma cu cativa ani ca fiind unul ilegitim si criminal.</span></span><br /><br /><span style="font-size:100%;"><span style="font-family:arial;">Generatiile tinere trebuie sa cunoasca adevarata istorie recenta a tarii noastre, si din aceasta perspectiva, este surprinzatoare reluarea de catre actualul presedinte a tezelor propagandei puse in scena de fortele national-comuniste de extractie securista dupa 1990. Este trist ca presedintele ajunge sa se situeze pe astfel pe pozitii antagonice celor sustinute de d-sa in primii ani de dupa 2005.</span></span><br /><br /><span style="font-size:100%;"><span style="font-family:arial;">De asemenea, este nedrept ca, din astfel de declaratii, prin contrast cu persoana Regelui Mihai, sa se aduca o aura eroica lui Ion Antonescu. </span></span><br /><br /><span style="font-size:100%;"><span style="font-family:arial;">Adevarul este ca generalul Antonescu se face vinovat in fata natiunii romane de cele mai abjecte crime impotriva tineretului nationalist pe care l-a prigonit, l-a intemnitat, l-a trimis in fata plutoanelor de executie si pe front, in batalioanele de sacrificiu. Pentru vina de a fi facut parte din Miscarea Legionara, zeci de mii de tineri, studenti si elevi de liceu, au fost condamnati la ani grei de temnita si exterminati cinic in batalionele de pedeapsa din prima line a frontului, asa cum de altfel s-a intamplat si cu personalitati de marca ale culturii romanesti, precum: Radu Gyr, Traian Braileanu, Haig Acterian si altii. </span></span><br /><br /><span style="font-size:100%;"><span style="font-family:arial;">Astfel, principalul vinovat pentru atmosfera care a facut posibil actul de la 23 august 1944 este insusi Ion Antonescu, prin distrugerea bazei politice a tarii din acel moment.</span></span><br /><br /><span style="font-size:100%;"><span style="font-family:arial;">Noi nu putem uita suferintele si dramele traite de bunicii nostri in timpul regimului ilegitim condus de criminalul Ion Antonescu, pe care nu-l vom putea considera niciodata un erou al neamului romanesc.</span></span><br /><br /><span style="font-size:100%;"><span style="font-weight: bold; font-family:arial;" >Asociatia pentru Memorie Identitara "Carpatii" </span></span><br /><span style="font-size:100%;"><span style="font-weight: bold; font-family:arial;" >Presedinte</span></span><br /><span style="font-size:100%;"><span style="font-weight: bold;font-family:arial;" >Florin Dobrescu<br /><br /></span></span><span style="font-size:100%;"><span style="font-weight: bold; font-family:arial;" >23.06.2011</span></span><br /></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-27675616272181836702011-05-27T14:53:00.000-07:002011-05-27T15:00:16.777-07:00CONDAMNĂM CENZURA DIN INSTITUŢIILE PUBLICE BUCUREŞTENE !<p style="text-align: center;" class="MsoNormal"><b style=""> C O M U N I C A T <span style="mso-spacerun:yes"> </span>DE<span style="mso-spacerun:yes"> </span><span style="mso-spacerun:yes"> </span>P R E S Ă</b></p><p style="text-align: center;" class="MsoNormal"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/-A12FIGUSfkk/TeAeRNl-LsI/AAAAAAAAAc4/j3A-qV3v8pA/s1600/gustavdore.gif"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 203px; height: 258px;" src="http://1.bp.blogspot.com/-A12FIGUSfkk/TeAeRNl-LsI/AAAAAAAAAc4/j3A-qV3v8pA/s400/gustavdore.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5611518416759172802" border="0" /></a></p> <p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">Întreaga societate românească a fost indignată de recenta tentativă de ce</span><span style="font-size:85%;">nz</span><span style="font-size:85%;">ură aplicată de directoarea Universităţii Populare Dalles din Bucureşti, piesei de teatru “Blonda, chiorul şi piticul”. Rezolvarea incidentului într-o manieră de destindere, oferită chiar de instituţia prezidenţială, a creat falsa impresie că cenzura nu există în România şi că libertatea de expresie este deplină.</span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">În numele Editurii Sânziana, pe care am înfiinţat-o şi o conduc, doresc să aduc la cunoştinţa opini</span><span style="font-size:85%;">ei </span><span style="font-size:85%;">publice şi mass-mediei româneşti că incidentul de la Sala Dalles nu este unul izolat. Cenzura sau – în unele cazuri – autocenzura se manifestă incisiv, iar îngrădirea libertăţii de expresie este o practică permanentă în instituţiile publice de cultură ale capitalei. Cel puţin aşa se întâmplă atunci când este vorba de accesul cărţilor publicate de editura Sânziana.</span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">Considerăm necesar să facem cunoscută societăţii româneşti situaţia inacceptabilă într-un stat de drept, aceea prin care, din martie 2009 încoace, cărţilor editate de noi – lucrări cu caracter de restituire către publicul larg românesc a unor publicaţii interzise timp de 45 de ani de totalitarismul comunist – le este interzi</span><span style="font-size:85%;">să lansarea în cadrul sălilor de conferinţă bucureştene. </span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">Cărţi precum “Menirea naţionalismului” publicată de Horia Sima în limba franceză, la Paris, în 1949, “Un an lângă Căpitan”, avîndu-l ca autor pe fostul deţinut politic Ilie Tudor – nimeni altul decât tatăl artistului Tudor Gheorghe, “Ion Gavrilă Ogoranu - o viaţă, un destin, o luptă…” şi altele, lucrări ce restabilesc adevărul istoric în legătură cu rezistenţa anticomunistă ori cu activitatea exilului românesc, nu au putut fi lansate ori prezentate în sălile instituţiilor publice bucureştene, sub pretextul invocat – întotdeauna verbal – de directorii acestor instituţii, acela că există dispoziţii ferme ale Primăriei Bucureşti ca acest gen de lucrări să fie boicotate. Mai mult, ni s-a făcut cunoscut – tot pe cale verbală şi niciodată în scris – că în cele câteva rânduri în care am reuşit, înainte de martie 2009, să lansăm astfel de cărţi, ar fi existat intervenţii din partea unor anumite instituţii nonguvernamentale cu preocupări în domeniul Holocaustului, ba chiar şi din partea ambasadorului unui anumit stat, faţă de Primăria Capitalei, în vederea obţinerii interdicţiei accesului acestui gen de cărţi în sălile publice subordinate autorităţii locale bucureştene. Şi aceasta în condiţiile în care, cărţile respective au fost editate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ele nepromovînd nici un fel de idei cu caracter antisemit, rasist ori xenofob, faţă de care Editura noastră s-a delimitat întotdeauna.</span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">În aceste condiţii, după mai bine de doi ani de cenzură şi obstrucţionare a libertăţii de exprimare, Editura Sânziana anunţă hotătârea de a începe demersurile oficiale, conform Legii, în vederea încetării acestei stări de fapt care pune sub semnul întrebării caracterul democratic al sistemului actual, şi care se află în grav conflict cu principiile drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.</span></p><div style="text-align: justify;"><span style="font-size:85%;"><span style="font-family:arial;"> </span></span> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">De asemenea, anunţăm pe această cale, hotărârea noastră ca, în cazul continuării obstrucţiilor din partea instituţiilor subordonate Primăriei, să desfăşurăm lansările de carte ale Editurii Sânziana în stradă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.</span></p><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify;"><span style="font-family:arial;font-size:85%;">Dacă instituţiile statului român înţeleg să-şi închidă uşile pentru cei care au luptat în Rezistenţa Naţională Anticomunistă, atunci Rezistenţa Naţională va coborî în stradă, pentru a continua să-şi facă datoria: aceea de a face cunoscut societăţii româneşti Adevărul. Singurul care o poate face liberă.</span><span style="font-family:arial;"> </span><br /></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:right;text-indent:.25in" align="right"><span style="font-size:85%;"><b style="mso-bidi-font-weight:normal">Florin</b><b style="mso-bidi-font-weight:normal"> Dobrescu</b></span></p><span style="font-size:85%;"> </span><p class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 0.25in;" align="right"><span style="font-size:85%;"><b style="">Directorul Editurii Sânziana,</b></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 0.25in; font-weight: bold;" align="right"><span style="font-size:85%;">Preşedinte al Asociaţiei pentru Memorie Identitară "Carpaţii"</span><span style=" Times New Roman";font-family:";font-size:85%;" ><br /></span></p>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-90513907917752771492011-04-04T06:16:00.001-07:002011-04-04T06:16:59.591-07:00Demolarile de pe Buzesti-Berzei au ajuns la Parlamentul European<div class="autor"> de <a rel="nofollow" href="http://www.hotnews.ro/articole_autor/Catiusa%20Ivanov">Catiusa Ivanov</a> <span class="sursa">HotNews.ro</span> </div> <div> <span class="data">Luni, 4 aprilie 2011, 1:32</span> <span class="categoria"><a href="http://economie.hotnews.ro/imobiliar" class="atual" title="Economie | Imobiliar">Economie | Imobiliar</a></span> </div><br /><div class="lead_multimedia lead_multimedia_right" style="width: 210px; overflow: hidden;"> <div class="poza"> <div class="imagine"> <a href="http://media.hotnews.ro/media_server1/image-2011-04-4-8470817-46-hala-saint-gery-din-bruxelles-asemanatoare-halei-matache.jpg" title="Hala Saint Gery din Bruxelles, asemanatoare Halei Matache: click pentru zoom"> <img src="http://media.hotnews.ro/media_server1/image-2011-04-4-8470817-46-hala-saint-gery-din-bruxelles-asemanatoare-halei-matache.jpg" style="border: 0pt none;" alt="Hala Saint Gery din Bruxelles, asemanatoare Halei Matache" /> </a> </div> <div style="font-family: arial; font-weight: bold;" class="title"><span style="font-size:85%;">Hala Saint Gery din Bruxelles, asemanatoare Halei Matache</span></div> <div class="source">Foto: Hotnews<br /><br /></div> </div> </div> <div id="articleContent" style="font-size: 12px;"> <img src="http://economie.hotnews.ro/pageCount.htm?type=read&articleId=8470826" alt="" style="border: 0pt none;" height="0" width="0" /> <strong>Fiindca nu au fost ascultate in tara, mai multe ONG-uri bucurestene care se ocupa cu protectia patrimoniului au sesizat la Bruxelles distrugerile facute de Primaria Capitalei pentru construirea axei Buzesti Berzei. ONG-isti au prezentat europarlamentarilor romani imagini cu cladirile demolate de municipalitate si s-au plans de lipsa de transparenta a institutiei in acest caz. Europarlamentarul roman, Monica Macovei a declarat ca va sesiza organele de ancheta din tara pentru a verifica daca demolarile au fost facute legal. In plus, va prezenta colegilor europarlamentari care se ocupa de probleme de patrimoniu acest caz pentru a gasi o solutie, ca istoria sa nu se mai repete.</strong><br /><br />"Prin demolarea unor cladiri importante din Bucuresti se demoleaza insasi Europa ", a declarat Serban Sturdza, presedintele Asociatiei ProPatrimonio, referitor la demolarile facute pe strazile Buzesti-Berzei.<br /><br />Roxana Wring, presedinta Asociatiei Pro_do_mo spune ca situatia este cu atat mai grava, deoarece demolarile s-au facut peste noapte, ilegal in anumite situatii, iar cetatenii nu au fost informati. “33 de case au fost demolate desi exista probleme cu autorizatia de demolare. Primaria Bucuresti a procedat la demolari in timpul noptii si in weekend si a dat afara proprietarii, in mijlocul iernii. Nu au fost responsabili fata de cetateni. Am atacat in instanta autorizatiile de demolare, Tribunalul spune ca se suspenda demolarea, dar ISC nu pune in aplicare decizia tribunalului. Cladirile au fost golite, iar politia locala a permis sa fie vandalizate.Nu exista transparenta, nu exista incredere in cetateni. Oamenii spun ca acest cartier era plin de case neingrijite. De ce ? Pentru ca primaria nu facea nimic in aceasta directie”.<br /><br /><div style="overflow: hidden; width: 150px; float: left;" class="lead_multimedia lead_multimedia_left"> <div class="poza"> <div class="imagine"> <a title="Click pentru zoom" href="http://media.hotnews.ro/media_server1/image-2011-04-4-8470823-46-interior-hala-saint-gery-din-bruxelles.jpg" target="_blank"> <img alt="Interior Hala Saint Gery din Bruxelles" style="border: 0pt none;" src="http://media.hotnews.ro/media_server1/image-2011-04-4-8470823-46-interior-hala-saint-gery-din-bruxelles.jpg" /> </a> </div> <div class="title">Interior Hala Saint Gery din Bruxelles</div> <div class="source">Foto: Hotnews</div> </div> </div> O hala de carne proasptata, asemanatoare halei Matche, care urmeaza sa fie translatata datorita noului bulevard, a fost pastrata intacta la Bruxelles.<br /><br />"Avem un patrimoniu cultural valoros, caracterizat prin eclectism. Toate stilurile arhitecturale sunt bine reprzentate in Bucuresti. Vorbim de o bogatie pe care trebuie sa o pastram. O resursa ecocomica extraordinara, complet neglijata. Nu stim foarte bine pe unde trece acest proiect, nu am stiut exact ce se demoleaza. Nu stim decat unde unde incepe. Pentru a-i face loc, una dintre cele trei cladiri Art Deco din Bucuresti, Hotel Marna, a fost demolata. Politia nu a facut nimic. Soarta Halei Matache, unul dintre primele centre de comert din Bucuresti, ultima piata traditionala cu structura metalica, este incerta. Mergand prin Bruxelles, am descoperit o cladire care seamana foarte mult cu Hala Matache, Hala Saint Gery. In ani 70, si aceasta hala a fost in pericol. Pe terenul ei vroiau sa faca un proiect megaloman, o cladire inalta, iar ce mai ramanea din cladirea veche trebuia sa devina un fel de parking. Au renuntat, au restaurat-o si acum a devenit un un punct turistic important cu cafenele, baruri, spatii pentru expozitii si birouri", a declarat Doina Vella, membra a asociatiei Pro_do_mo.<br /><br />In plus, organizatiile nonguvernametale au declarat ca, prin construirea axei Buzesti-Berzei, Romania incalca conventiile internationale pe care le-a semnat si care implica dezvoltarea durabila.<br /><br />"Orasul promoveaza drumuri mai largi pentru a facilita traficul. Scopul este sa scoti cat mai mult traficul din oras. Pentru construirea acestui nou bulevard, cartiere intregi, foarte valoroase, vor fi demolate. In plus, nu va rezolva traficul fiindca, cu cat ai mai multe drumuri, cu atat vei avea mai multe masini, iar orasul va fi segmentat. Este impotriva interesului public. Spatiul este invadat de infrastructura, de cabluri. In acest caz nu se tine cont de declaratia de la Toledo. Orasul european trebuie sa fie ecologic, verde si trebuie sa introducem alt tip de mobilitate, nu numai masina", a declarat Gruia Badescu.<br /><br />Europarlamentarul Monica Macovei a declarat ca va sesiza organele de ancheta din tara pentru a verifica daca demolarile au fost facute legal. In plus, s-a angajat sa povesteascaacest caz colegilor din PE, care se ocupa de patrimoniu, pentru a gasi o solutie ca astfel de lucruri sa nu se mai intample.<br /><br />Theodor Stolojan, prezent si el la discutie, a declarat ca Bucurestiul trebuie sa se dezvolte, iar doua treimi din casele vechi vor disprea in urmatorii 30 de ani.<br /><br />"In primul rand, primaria trebuie sa respecte legea, iar demolarile sa fie legale. Studiile economice arata ca orasele sunt centre de dezvoltare, iar Bucurestiul nu poate sa lipseasca din aceasta teorie. Echilibrul care consta in dezvoltarea economica si pastrarea patrimoniului ramane la atitudinea celor care au puterea de decizie. Nu poti opri dezvoltarea orasului, nu poti renunta la patrimoniu. Doua treimi din Bucucuresti nu mai ramane in picioare in urmatorii 20-30 de ani. Vedeti ce se intampla pe strada Mihai Eminescu, pe Mihai Bravu. Sunt case care nu au viitor intr-un oras ca Bucurestiul. Treaba autoritatilor este sa stie cum sa pastreze cat mai mult din acest patrimoniu construit. Piata Matache este o zona de infectie urbana", a explicat europarlamentarul.<br /><br />Intre timp, Comitetul Regiunilor lucreaza la un proiect prin care se va instaura un fel de “patrimoniu European” asemanator patrimoniului Unesco. Diferenta este ca inscrirea se va face mult mai usor decat in cazul UNESCO. Propunerea de inscriere va veni insa tot din partea administratiei locale. Astfel, patrimoniul local va fi mai bine protejat. </div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-32536060371330896552011-04-03T05:07:00.000-07:002011-04-03T05:12:42.399-07:00Demolările ilegale ale unor monumente istorice din centrul Capitalei - în atenţia Parlamentului European<table class="f3" width="100%"><tbody><tr><td class="stire_titlu" width="100%"><span style="font-size:78%;"><span style="font-weight: bold;">Sursa:</span><a href="http://www.curentul.ro/2011/index.php/2011040156615/Social/Demolarile-ilegale-ale-unor-monumente-istorice-din-centrul-Capitalei-in-atentia-Parlamentului-European.html"> http://www.curentul.ro/2011/index.php/2011040156615/Social/Demolarile-ilegale-ale-unor-monumente-istorice-din-centrul-Capitalei-in-atentia-Parlamentului-European.html</a></span><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/-pmWOXI6DjvA/TZhkKH_XGvI/AAAAAAAAAco/5GZ_GgVVcs4/s1600/07-atac.jpg"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 320px; height: 197px;" src="http://2.bp.blogspot.com/-pmWOXI6DjvA/TZhkKH_XGvI/AAAAAAAAAco/5GZ_GgVVcs4/s320/07-atac.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5591329062486743794" border="0" /></a><br /><br /></td><td class="buttonheading" rowspan="4" align="right" width="100%"><a href="http://www.curentul.ro/2011/index2.php?option=com_content&task=view&id=56615&pop=1&page=0&Itemid=50" target="_blank" title="Imprimare"><br /></a> </td> <td class="buttonheading" rowspan="4" align="right" width="100%"> <a href="http://www.curentul.ro/2011/index2.php?option=com_content&task=emailform&id=56615&itemid=50" target="_blank" title="E-mail"> <img src="http://www.curentul.ro/2011/templates/rhuk_solarflare_ii/images/emailButton.png" alt="E-mail" name="E-mail" align="middle" border="0" /></a> </td> </tr> <tr> </tr><tr> <td class="f3_bis" style="padding: 5px;" align="left" valign="top" width="70%"> <span style="color: rgb(255, 153, 0);font-size:85%;" ><span style="font-weight: bold;">Scris de </span><a style="font-weight: bold;" href="mailto:ramona.feraru@curentul.ro">Ramona Feraru</a><span style="font-weight: bold;">, </span><span style="font-weight: bold;">Curentul, 2.04.2011</span></span><br /></td> </tr> </tbody></table> <div> </div> <div style="text-align: justify;"> <span style="font-size:85%;">Europarlamentarul Monica Macovei a decis să pună capăt demolărilor ilegale din centrul Capitalei şi să arate cu degetul spre cei care se fac vinovaţi de demolarea unor clădiri monument istoric. Deşi presa a relatat în mai multe rånduri despre aceste aspecte şi despre faptul că, deşi a fost sesizat în nenumărate rånduri, edilul Sorin Oprescu a închis ochii şi a demolat clădiri vechi de sute de ani, în toiul nopţii. Astfel, Monica Macovei, care a iniţiat, miercuri, la Parlamentul European o întålnire cu ONG-urile din Platforma pentru Bucureşti, ce au condamnat demolările de pe axa Buzeşti-Berzei, a apreciat că aceasta este o chestiune de corupţie şi a spus că va sesiza autorităţile şi organele de cercetare din Romånia.<br />„Observ încă o dată, din păcate, că această chestiune a conflictului de interese şi a corupţiei revine, ea există oriunde, în sănătate, urbanism, activitatea primăriilor“, a spus europarlamentarul Monica Macovei, după prezentarea în cadrul dezbaterii a lui Şerban Sturdza - vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din Romånia -, transmite trimisul Medafax la Bruxelles.<br />Sturdza a vorbit despre practici ale autorităţilor Capitalei, spunånd despre acestea că „nu lucrează transparent şi nu lucrează cu bună credinţă“. Astfel, el a precizat că membri ai Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei îşi atribuie contracte de milioane de euro, fără ca aceasta să constituie un conflict de interese, deciziile în probleme declarate de interes public se iau în spatele uşilor închise, instituţia consultării publice este pur formală, studiile de fezabilitate sunt manipulate pentru a obţine rezultatul precomandat, iar oraşul este dominat de interese imobiliare transpartidice.<br />La råndul ei, Roxana Wring, preşedintele asociaţiei care a semnalat ilegalităţile, a vorbit în special despre cazul Buzeşti-Berzei, zonă în care au fost demolate mai multe imobile protejate şi monumente istorice care au fost declasate, în vederea construcţiei „diametralei nord-sud“.<br />„O zonă plină de istorie, de obiective importante a dispărut“, a spus aceasta, adăugånd că nu au existat studii sociale sau economice înaintea demarării acestui proiect.<br />Ea a subliniat, totodată, că au existat încălcări ale legii şi ale drepturilor omului, prin aceea că, în cazul unor monumente istorice, demolarea a început înainte ca acestea să fie declasate, au fost făcute exproprieri şi au fost evacuaţi oameni în mijlocul iernii, unii dintre oamenii expropriaţi au fost anunţaţi cu 72 de ore înainte, alţii peste noapte şi nu au fost respectate decizii judecătoreşti. „Poliţia a fost folosită pentru a submina legea“, a mai spus ea, adăugånd că reprezentanţii ONG-urilor nu erau lăsaţi să fotografieze imobilele ce urmau să fie demolate, cu multe piese de valoare înăuntru, în schimb vandalii puteau intra şi fura materiale. Wella a făcut referire şi la Hala Matache, monument istoric de categoria B, care a fost propus pentru declasare. Ea a făcut o paralelă cu o hală asemănătoare văzută în Bruxelles, care urma să fie parţial demolată în cadrul unui proiect, în urmă cu 40 de ani, şi transformată în intrare într-o parcare. Monica Macovei a spus că va sesiza în această problemă autorităţile romåne care avizează aceste proiecte - Primăria Capitalei, Ministerul Culturii -, precum şi organele de cercetare - Parchetul General -, dar şi autorităţile europene din domeniul dezvoltării regionale şi mediului şi se va încerca elaborarea unei declaraţii scrise în Parlamentul European.</span></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-28050049520335317552011-03-20T16:33:00.000-07:002011-03-21T01:55:23.997-07:00DISCRIMINAREA DEŢINUŢILOR POLITICI LEGIONARI ÎNSEAMNĂ O NOUĂ CONDAMNARE A LOR !<span style="color: rgb(0, 102, 0);font-size:85%;" ><b style=""><span style="" lang="RO">ASOCIATIA PENTRU MEMORIE IDENTITARA "CARPATII"</span></b></span><p style="text-align: justify; color: rgb(0, 102, 0);font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;"><b style=""><span style="" lang="RO">Biroul de presa</span></b></span></p><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><b style=""><span style="" lang="RO">C O M U N I C A T</span></b></span><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/-_bhseTATzWk/TYaWViyasLI/AAAAAAAAAZ4/vpQRJNF_vlY/s1600/dupa_gratii1247686040-136x136.jpg"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 179px; height: 179px;" src="http://1.bp.blogspot.com/-_bhseTATzWk/TYaWViyasLI/AAAAAAAAAZ4/vpQRJNF_vlY/s320/dupa_gratii1247686040-136x136.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5586317684659368114" border="0" /></a></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Asociaţia pentru Memorie Identitară „Carpaţii” a luat act cu indignare de iniţiativa legi</span></span><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">sla</span></span><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">tivă a parlamentarului liberal Raymond Luca, privind excluderea de la drepturile prevăzute prin Legea 221 / 2009, a foştilor deţinuţi politici condamnaţi de regimul totalitar antonescian, precum şi de intenţia declarată a autorităţilor de resort de a adopta această măsură. </span></span></p><div style="font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Punctul de vedere al Guvernului, favorabil revizuirii, precum şi discutarea acesteia, proiectată pentru marţi 22 martie 2011, în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, denotă intenţia autorităţilor de a adopta această măsură legislativă.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Printre obiectele de activitate ale Asociaţiei „Carpaţii”, <span style=""> </span>figurează şi <i style="">„</i></span><i style="">cinstirea şi promovarea memoriei unor personalităţi care au avut un aport deosebit în lupta de Rezistenţă împotriva regimului totalitar-comunist, luptînd şi sacrificîndu-se pentru Libertatea şi Demnitatea naţiunii române”</i>. Credincioşi acestui obiectiv precum şi principiilor Statului de Drept, care exclud discriminarea pe motive politice sau ideologice, condamnăm cu fermitate iniţiativa legislativă a liberalului Raymond Luca, pe care ne rezervăm dreptul de a o considera iresponsabilă, <span style="" lang="RO">discriminatorie şi menită să redeschidă vechi răni în societatea românească, periclitînd pacea socială.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Raymond Luca ignoră cu bună ştiinţă adevărul istoric conform căruia, peste 70% din foştii deţinuţi politici anticomunişti au fost legionari, precum şi faptul că majoritatea nucleelor de rezistenţă antocomunistă din munţii României, au fost organizate de legionari. După cum, tot legionari au fost luptătorii paraşutaţi de avioanele americane şi executaţi de comunişti în 1953.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Mult mai grav ni se pare punctul de vedere al Guvernului Nr. 1546/16.06.2011. Constatăm că, documentul semnat de premierul Emil Boc, reia practic teze ale propagandei oficiale a regimului comunist.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Astfel, primul ministru afirmă că <i style="">„în perioada postbelică, majoritatea statelor europene, democratice sau nu, au luat măsuri împotriva membrilor şi susţinătorilor organizaţiilor de tip fascist şi a colaboratorilor egimul nazist (condmanări în justiţie, desalificare administrativă, lipsifrea temporasră de dfrepturi cetăţeneşti, exproprieri, amenzi etc.)”</i>, <i style="">„măsuri punitive (...) implementate ca urmare a<span style=""> </span>mai multor decizii luate la nivel internaţional sau naţional”</i>. Premierul concluzionează că <i style="">„nu poate fi pusă pe acelaşi plan condamnarea celor care s-au împotrivit regimului comunist, în numele unui crez democratic, cu aceea a reprezenanţilor şi militanţilor unei mişcări totalitare, extremiste, care doreau înlocuirea unui totalitarism cu altă formă de totalitarism”. </i>Trebuie să observăm că onor consilierii d-lui prim ministru stau prost în privinţa cunoştinţelor istorice, iar consultanţa Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc pare a nu fi de nici un folos ştiinţific.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Cu acest prilej, ne facem datoria de a-l informa pe primul ministru Emil Boc, asupra faptului că Tribunalul Internaţional de la Nurnberg nu a inculpat şi nu a condamnat nici un legionar, Mişcarea Legionară nefigurînd pe lista organizaţiilor fasciste interzise. În urma înaintării, în 1945-46, a unor memorii către autorităţile americane la Frankfurt am Main şi Glasenbach (Austria) legionarii au fost exoneraţi de orice acuzaţie de crimă împoriva umanităţii ori crimă de război.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Mai mult decât atât – şi documentele existente inclusiv la CNSAS susţin acest adevăr –serviciile secrete americane au stabilit colaborari cu legionarii încă din 1945, în scopul depistării elementelor comuniste infiltrate de sovietici cu scop subversiv în zona de ocupaţie americană.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">După 1949, în cadrul unui proiect subordonat direct preşedinţilor Harry S. Truman şi Vincent Auriol, între serviciile secrete americane şi franceze şi respectiv Mişcarea Legionară, s-a desfăşurat o colaborare constînd în antrenarea şi paraşutarea pe teritoriul României ocupate de soviete a unor voluntari legionari cu scopul organizării de acţiuni informative şi operative, în perspectiva declanşării unui război între blocul NATO şi URSS. Toţi legionarii paraşutaţi au fost prinşi de Securitate şi executaţi.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">De asemenea, documentele istorice şi mărturiile supravieţiuitorilor, atestă că imediat după invadarea ţării de către sovietici şi instaurarea regimului comunist, legionarii au constituit în toate regiunile Carpaţilor româneşti structuri de rezistenţă armată, cu scopul declarat de a sprijini, prin acţiuni de gherilă, o eventuală ofensiva aliată împotriva URSS.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Menţionăm că o mare parte a combatanţilor acestor grupuri de rezistenţă fuseseră închişi, ca legionari, între 1941 şi 1944, printre ei numărîndu-se: Ion Gavrilă Ogoranu (Munţii Făgăraşului), fraţii Paragină (Munţii Vrancei), Neculae Purcărea (Munţii Argeşului), grupul Unguraşu-Baciu (masivul Uturea-Bacău), grupul Păun-Şercăianu (munţii Buzăului) şi mulţi alţii. </span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Oare dl prim ministru ori dl Raymond Luca îşi pot închipui că aceşti legionari luptau alături de aliaţii occidentali avînd ca scop instaurarea „unei alte forme de totalitarism”? Ori că americanii au colaborat cu ei, paraşutîndu-i în România, pentru a înlocui comunismul cu fascismul?</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Nu vrem să insistăm asupra absurdului acestor afirmaţii.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Iar cea mai bună garanţie că legionarii militau pentru acelaşi regim întemeiat pe principiile statului de drept, se află în lucrarea „Destinee du nationalisme”, publicată în 1951 la Paris, în care Horia Sima recunoaşte viabilitatea sistemului democratic de guvernare, punînd efectivele naţionaliste din exil în slujba salvgardării acestui sistem aflat sub ameninţarea expansiunii sovietice.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Etichetările pripite de genul „totalitarist” sau „fascist” sunt noţiuni a căror utilizare trebuie evitată, mai cu seamă în condiţiile în care ele erau folosite intens de propaganda comunistă la adresa adversarilor politici, inclusiv a legionarilor. Prin reluarea lor, oficialităţile statului român de astăzi îşi însuşesc, poate involuntar, punctele de vedere ale regimului ilegitim şi criminal condamnat de altfel de preşedintele Traian Băsescu.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">În opinia noastră, derapajele antidemocratice şi cu caracter discriminatoriu, contrare principiilor fundamentale ale drepturilor omului, de genul iniţiativei legislative a domnului Raymond Luca, susţinută de Guvernul României, nu fac decât să confirme faptul că, România de astăzi continuă să fie condusă de oameni formaţi la şcoala defunctului regim comunist, incapabili să se debaraseze de şabloanele ideologiei al căror produs sunt, indiferent de apartenenţa politică din acest moment.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Considerăm că punerea în practică a acestei măsuri legislative nu face decât să redeştepte în societatea românească vechi tensiuni şi resentimente, readucînd în actualitate fantomele şi spaimele trecutului totalitar, şi îndepărtînd mult perspectiva realizării unei reale reconcilieri naţionale.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Asociaţia pentru Memorie Identitară „Carpaţii” cere cu fermitate Parlamentului României să nu adopte această iniţiativă legislativă. Înainte de a vota, cerem tuturor parlamentarilor să îşi îndrepte gândul o clipă la cei ce, în urmă cu jumătate de secol, şi-au sacrificat tinereţea şi viaţa, pentru apărarea demnităţii şi libertăţii poporului român, pentru ca noi astăzi să putem trăi într-un regim parlamentar.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Adoptarea modificării legii 221/2009 ar însemna condamnarea încă o dată a acestor luptători pentru Libertatea şi Demnitatea poporului român.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">În aceste condiţii, ne rezervăm dreptul de a acţiona în justiţie pe cei care, în accepţia noastră, aduc o ofensă memoriei acestor eroi, precum şi acela de a face cunoscut forurilor internaţionale acest incalificabil abuz împotriva drepturilor omului.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><b style=""><span style="" lang="RO">Asociaţia pentru Memorie Identitară „Carpaţii”</span></b></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><b style=""><span style="" lang="RO">Preşedinte</span></b></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Florin Dobrescu</span></span></p><div style="text-align: justify;"> </div>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-41032040554927164952011-03-11T14:39:00.000-08:002011-03-11T15:01:33.722-08:00FOŞTII DEŢINUŢI POLITICI RESPING DISCORDIA SEMĂNATĂ DE LIBERALUL RAYMOND LUCA !<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/-JO7HgLwAK8M/TXqoYZAkpUI/AAAAAAAAAZA/Jx2vGfNvrcI/s1600/Gheorghe-Jijie-Fostii-detinuti-Politici-Jilava.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 381px; height: 229px;" src="http://2.bp.blogspot.com/-JO7HgLwAK8M/TXqoYZAkpUI/AAAAAAAAAZA/Jx2vGfNvrcI/s320/Gheorghe-Jijie-Fostii-detinuti-Politici-Jilava.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5582959825062765890" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center; font-weight: bold;"><span style="font-size:100%;">COMUNICAT</span></div> <p style="text-align: justify; font-weight: bold;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;">Fe<span style="" lang="RO">deratia Romana a Fostilor Detinuti Politici Luptatori Anticomunisti</span><span style="" lang="RO"> a luat cunostinta de interventia deputatului liberal RAY</span>MOND LUCA cu privire la dorinta domniei sale de a imparti, pe cei care au suferit detentie politica, in buni si rai, in unii care binemerita reparatii morale de la Statul Roman si in cei ce nu</span><span style="font-size:85%;"> merita aceste reparatii morale.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial; font-weight: bold;"> </div><p style="text-align: justify; font-weight: bold;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;">Amintim domnului RAYMOND LUCA ca atat regimul Antonescu cat si cel comunist au dat sentinte politice nedrepte si abuzive. Spre exemplu, poetul Radu Gyr a fost condamnat in anul 1941 pentru “rebeliune” numai fiindca a tinut un discurs din balconul Teatrului National invitind la calm si impacare. Iata chiar c</span><span style="font-size:85%;">uvintele lui RADU GYR, consemnate in actele justitiei militare de atunci: “Nu trageti ! Unire ! Infratire !”</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial; font-weight: bold;"> </div><p style="text-align: justify; font-weight: bold;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;">Pentru acest discurs, RADU GYR a fost condamnat pentru “rebeliune” la 12 ani </span><span style="font-size:85%;">inchisoare.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial; font-weight: bold;"> </div><p style="text-align: justify; font-weight: bold;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;">Domnule RAYMOND LUCA, astazi se stie exact cine a provocat dezordinele de atunci. S-a gasit protocolul incheiat intre Servicul Special (Secret) de Informatii (SSI) si conducerea Partidului Comunist din Romania, partid care si-a luat obligatia de a produce in acele zile dezordini, jafuri si tot felul de nelegiuiri pentru ca ele sa fie puse pe seama legionarilor, motivindu-l astfel pe Antonescu sa porneasca arestarile.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial; font-weight: bold;"> </div><p style="text-align: justify; font-weight: bold;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;">Lucrurile acestea se stiu nu numai la noi in tara, ci si in strainatate, fiindca documentele au ajuns in posesia serviciilor americane.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial; font-weight: bold;"> </div><p style="text-align: justify; font-weight: bold;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;">Dupa dl RAYMOND LUCA, RADU GYR si urmasii lui n-au drept la repa</span><span style="font-size:85%;">ratii morale.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial; font-weight: bold;"> </div><p style="text-align: justify; font-weight: bold;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;">Ne doare ca din sanul partidelor istorice, cu ai caror membri am stat in inchisori, se ridica unul ca RAYMOND LUCA. Samanta discordiei pe care acest domn o arunca acum in randul fostilor detinuti politici nu prinde rod. Fostii detinuti politici raman uniti, solidari cu RADU GYR si cu toti cei ce au fost victime ale regimurilor totalitare din Romania.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial; font-weight: bold;"> </div><p style="text-align: justify; font-weight: bold;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;">FEDERATIA ROMANA A FOSTILOR DETINUTI POLITICI LUPTATORI ANTICOMUNISTI</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial; font-weight: bold;"> </div><p style="text-align: justify; font-weight: bold;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;">Presedinte, Constantin Iulian</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial; font-weight: bold;"> </div><p style="text-align: justify; font-weight: bold;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;">Secretar, Gheorghe Jijie</span></p><p style="text-align: justify; font-weight: bold;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:85%;">Bucuresti, 11 martie 2011<br /></span></p><p style="text-align: justify; font-family: arial;" class="MsoNormal"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/-0-m7cnrlfbk/TXqlMnMubgI/AAAAAAAAAYw/JlYOwF4sQoU/s1600/comunicat%2Bfederatie%2Bdetinuti%2BI.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 291px; height: 400px;" src="http://1.bp.blogspot.com/-0-m7cnrlfbk/TXqlMnMubgI/AAAAAAAAAYw/JlYOwF4sQoU/s400/comunicat%2Bfederatie%2Bdetinuti%2BI.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5582956324178521602" border="0" /></a><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/-YHGKn4R2bIM/TXqmbeVHjUI/AAAAAAAAAY4/H6iHq4Gg1jE/s1600/comunicat%2Bfederatie%2BII.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 291px; height: 400px;" src="http://1.bp.blogspot.com/-YHGKn4R2bIM/TXqmbeVHjUI/AAAAAAAAAY4/H6iHq4Gg1jE/s400/comunicat%2Bfederatie%2BII.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5582957679007468866" border="0" /></a></p> <p class="MsoNormal"> </p> <p class="MsoNormal"> </p>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-20217464006865817072011-02-18T01:41:00.000-08:002011-02-18T01:43:52.707-08:00FENOMENUL PITEŞTI LA TVR1 !<div style="text-align: justify; font-family: arial;"><span style="font-size:85%;">Regizorul Nicolae Mărgineanu şi istoricul Alin Mureşan au fost invitaţi marţi seara la TVR2, în cadrul emisiunii „Ora de ştiri”, pentru a vorbi despre proiectul „Fenomenul Piteşti” şi despre <span style="color: rgb(0, 0, 0);"><strong>suferinţa victimelor</strong></span>. Întreg materialul poate fi vizionat accesînd linkul de mai jos.<br /></span></div><span style="font-size:78%;"><br /><a href="http://tvr.ro/?play=97318">http://tvr.ro/?play=97318</a></span>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-69442806232445823832011-02-16T04:24:00.000-08:002011-02-17T14:19:34.458-08:00BACĂUL EROIC. "DIN CARPAŢI LA AIUD. Rezistenţa anticomunistă din ţinutul Bacăului"<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://bacau-eroic.blogspot.com/"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 400px; height: 210px;" src="http://2.bp.blogspot.com/-auwkVQ9Svg4/TV2ehjAwR8I/AAAAAAAAAYc/uVp5VYPzwkQ/s400/rezistenta%2Bbacau.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5574786212925818818" border="0" /></a><span style="font-size:78%;"><a href="http://www.youtube.com/watch?v=1XZIAuAgIFI">http://www.youtube.com/watch?v=1XZIAuAgIFI</a><br /></span><span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 255, 255);font-family:trebuchet ms;" >Astăzi Bacăul este un municipiu modern, plin de viaţă şi tinereţe, iar judeţul omonim reprezintă pivotul economic al Moldovei. Puţini cun</span><span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 255, 255);font-family:trebuchet ms;" >osc în</span><span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 255, 255);font-family:trebuchet ms;" >să că, între 1944 şi 1956, au existat aici tineri demni şi curajoşi, care au refuzat să se supună ocupaţiei sovietice şi regimului comunist. Aceşti oameni au luptat, inclusiv cu arma în mână, în munţi, rezistînd împotriva celor ce batjocoreau credinţa străbună şi supuneau neamul românesc unui proces de extincţie identitară.</span><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 255, 255);font-family:trebuchet ms;" >Cei mai mulţi au fost ucişi în închisorile şi lagărele comuniste. Arhivele fostei Securităţi ascund poveşti cutremurătoare despre eroismul acelor tineri care au sacrificat totul pentru a împlini un testament românesc.</span><span style="color: rgb(255, 255, 255);font-family:trebuchet ms;" > </span><span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 255, 255);font-family:trebuchet ms;" >Foarte puţini, trăiesc încă, uitaţi, împovăraţi de vârstă şi boli, în mijlocul unei societăţi care n-a ştiut să le arate gratitudinea morală.</span><br /><span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 255, 255);font-family:trebuchet ms;" >Oare noi am făcut totul pentru aducerea la cunoştinţa publicului a acelei pagini incredibile şi dramatice de eroism? Această întrebare a născut ideea proiectului de faţă: un film documentar şi o carte despre rezistenţa naţională anticomunistă din zona Bacăului.</span><br /><span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 255, 255);font-family:trebuchet ms;" >Pentru că cine nu-şi cunoaşte trecutul e condamnat să-l retrăiască...</span><br /><span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 255, 255);font-family:trebuchet ms;" >Poate că pildele de vitejie ale Istoriei unui popor pot da, cândva, la cumpene de veac, altor generaţii, puterea de a spera, de a rezista şi de a o lua de la început.</span><br /><br /><span style="font-weight: bold;"><span style="color: rgb(102, 0, 0);font-family:trebuchet ms;" ><span style="color: rgb(255, 255, 255);">Florin Dobrescu</span><br /><br /></span></span><span style="font-weight: bold;font-family:arial;font-size:78%;" ><span style="font-size:85%;">Un film documentar, o carte şi o campanie de promovare a adevărului despre o pagină de istorie, demnitate şi jertfă românească, aproape necunoscută societăţii de azi.</span></span><br /><br /><span style="font-size:78%;"><a href="http://bacau-eroic.blogspot.com/">http://bacau-eroic.blogspot.com/</a></span><br /><br /><br /></div><iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dwJT-HKQ538mYMzS4roaiPFv5xxSa83EJ5yisLCI4PnlmGDK27RRAW2iz3rDT2C0wR9OPzCJ6ivxrFXEVroGQ' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-1713940060138942642011-01-28T13:23:00.000-08:002011-01-28T13:26:35.022-08:00Vreţi să faceţi un lucru mare?<div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="font-family: arial;" class="postContent"><p style="text-align: justify;"><a href="http://www.radurestivan.ro/2011/01/26/vreti-sa-faceti-un-lucru-mare/"><span style="font-size:85%;"><span style="text-decoration: underline;">http://www.radurestivan.ro/2011/01/2</span></span></a></p> <p style="text-align: justify;"><a href="http://www.radurestivan.ro/2011/01/26/vreti-sa-faceti-un-lucru-mare/"><span style="font-size:85%;"><span style="text-decoration: underline;">6/vreti-sa-faceti-un-lucru-mare/</span></span></a></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:85%;"><a href="http://www.radurestivan.ro/wp-content/uploads/2011/01/eva-maria-grigorescu.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-3170" title="eva-maria-grigorescu" src="http://www.radurestivan.ro/wp-content/uploads/2011/01/eva-maria-grigorescu-300x199.jpg" alt="eva-maria-grigorescu-300x199 Vreţi să faceţi un lucru mare?" height="199" width="300" /></a></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="font-size:85%;">Puteţi începe prin a dona sânge pentru Eva. Eu am donat la <a href="http://www.doneazasange.ro/centre_transfuzie.html" target="_blank">Centrul de transfuzie sanguină Bucureşti</a>. Durează o ora şi un pic. <em>(trebuie să precizaţi numele Eva Grigorescu şi spitalul Fundeni atunci când donaţi).</em></span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:85%;">Şi mai puteţi dona bănuţi în conturile de pe site-ul dedicat Evei: <a href="http://www.mariaeva.ro/" target="_blank"><strong>mariaeva.ro</strong></a>.</span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:85%;">Eva împlineşte mâine (27 ianuarie) 4 anişori. Şi tocmai a fost diagnosticată cu Leucemie Acută Limfoblastică tip L1.</span></p><div style="text-align: justify;"> </div> </div>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-8990594027498796302011-01-07T15:05:00.000-08:002011-01-07T15:08:00.716-08:00Larry Watts acuza: Mihai Caraman a fost agent sovietic. O afacere cu homosexuali NATO si crime KGB pe teritoriul Romaniei Ziaristi Online continua sa<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TSecy3H4t1I/AAAAAAAAATI/NATgFQohmcU/s1600/Mihai-Caraman-primul-sef-al-SIE-in-guvernul-FSN-Roman-Iliescu.jpg"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TSecy3H4t1I/AAAAAAAAATI/NATgFQohmcU/s320/Mihai-Caraman-primul-sef-al-SIE-in-guvernul-FSN-Roman-Iliescu.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5559584662616586066" border="0" /></a><br /><span style="font-size:130%;"><span style="font-weight: bold;"></span></span><div style="text-align: justify;"><a href="http://networkedblogs.com/cILY7">http://networkedblogs.com/cILY7</a><br /><br />Ziaristi Online continua sa publice extrase din exceptionala lucrare a ist<span style="font-family:arial;">oricului american Larry L Watts „With Friends Like These… The Soviet Bloc’s Clandestine War Against Romania” – „Cu aşa prieteni… Războiul clandestin al blocului sovietic împotriva României”, aflata in curs de aparitie la Editura Rao. Dupa o sinteza despre Cum a fost furata revolutia romanilor si Romania de catre agentii NKVD/KGB si urmasii lor si o aluzie la o tema la zi, Izolarea Romaniei de catre Rusia sovietica prin intermediul agentilor sai din Franta si Germania, intram astazi in miezul uneia dintre cele mai cunoscute afaceri de spionaj ale KGB, derulate pentru prafuirea Romaniei. In episodul de astazi, istoricul american il acuza frontal pe Mihai Caraman, fost ofiter de rang inalt al DIE, de faptul ca a lucrat ca agent dublu, in favoarea spionajului sovietic. Mihai Caraman a fost primul sef al SIE dupa 1989, instalat de Guvernul FSN condus de Silviu Brucan, Ion Iliescu si Petre Roman, cu Sergiu Celac (Serghei Cealik) ca sef al diplomatiei, la randul sau suspectat pana azi ca agent in favoarea Rusiei (dupa ce tatal sau, originar din Gagauzia, a fost, de asemenea, un colaborator al structurilor URSS). Devenit celebru pentru penetrarea NATO in anii razboiului rece, Caraman poarta de atunci, in urma sa, ca o umbra de care nu va scapa pana la capatul vietii, suspiciunea de fi tradat Romania. Complicatul joc al informatiilor nu va elucida insa niciodata pe de-a-ntregul aceasta asertiune. Fragmentul din lucrarea masiva a lui Larry Watts pe care il prezentam azi elucideaza in plus misterul unei crime: asasinarea la Bucuresti a unui colonel francez, Cheyron d’Abzac, la sfarsitul anilor ’70. Astfel, Larry Watts il contrazice pe fostul sef al DST, Jean Rochet, care, in cartea sa de memorii aparuta si in Romania, cu prefata lui George Maior – 5 ani in fruntea DST -, afirma ca a suspectat automat Securitatea de aceasta crima (pag 121). Istoricul american este ferm in declaratiile sale: colonel francez Cheyron d’Abzac a fost asasinat de KGB, ca parte a razboiului clandestin dus de sovietici impotriva Romaniei. Cel putin o cartita sovietica era chiar la varful serviciilor romanesti, intareste Watts: Nicolae Doicaru, seful lui Pacepa.</span> <span style="font-family:arial;">Caraman a fost unul dintre ofiţerii DIE care a continuat serviciul clandestin în slujba stăpânilor sovietici</span> <span style="font-family:arial;">O anchetă DSS lansată aproape un deceniu mai târziu a scos la iveală faptul că, la momentul respectiv, rezultatele lui Caraman „se bucurau de o apreciere deosebită în cadrul DIE, precum şi din partea unor servicii de informaţii externe, în special în Franţa”, unde a fost caracterizat ca „unul dintre cei mai mari spioni contemporani”. Ancheta a stabilit că „se ştia” că informaţiile obţinute de la agenţii săi din NATO au fost „oficial transmise în întregime” Moscovei pe parcursul anului 1963, „şi apoi în sinteză în cadrul unui schimb de informaţii cu serviciile sovietice”, existând suspiciuni că ar fi oferit o copie a tuturor documentelor obţinute. KGB şi GRU au considerat informaţiile sale atât de importante, încât au stabilit „contacte directe” cu acesta, fără supraveghere din partea serviciilor române:</span> <span style="font-family:arial;">Prin urmare, pe teritoriul ţării noastre au avut loc mai multe discuţii între consilierul sovietic de la acea vreme, Skomorohin, şi general maior Mihai Caraman, la care nu a mai participat niciun alt cadru DIE. Mai mult, general maior Mihai Caraman a fost invitat singur la Moscova să ia parte la o serie de discuţii cu liderii serviciilor de informaţii sovietice, iar unul dintre membrii acestor servicii chiar l-a vizitat pe general maior Mihai Caraman la Paris, în timp ce acesta se afla la post în Franţa.</span> <span style="font-family:arial;">A fost impresionantă „înţelegerea deosebită” pe care serviciile de informaţii franceze au arătat-o faţă de Caraman încă de la începutul misiunii sale, la ceva timp după ce acoperirea lui a fost distrusă în repetate rânduri din cauza unor erori profesionale. De exemplu, Caraman a „făcut paradă” în mod ostentativ în jurul capitalei franceze împreună cu agentul său principal, reprezentantul Argentinei la NATO, Robert van der Veille, în limuzina ambasadei române:</span> <span style="font-family:arial;">Cu toate că se ştia faptul că argentinianul era homosexual, general maior Mihai Caraman l-a vizitat pe acesta acasă, lângă Paris, fără să informeze ambasada, şi de mai multe ori a rămas acolo peste noapte. De asemenea, nu a ezitat să-şi viziteze agentul chiar la biroul său NATO. Acest aspect nu putea să scape serviciilor franceze de contrainformaţii, şi nici nu poate fi explicat printr-o anumită toleranţă din partea acestor organe, deoarece, în perioada respectivă, activitatea românilor aflaţi la post în Franţa era urmărită cu atenţie şi cu un interes deosebit, inclusiv prin intermediul unor operaţiuni de supraveghere.</span> <span style="font-family:arial;">Ancheta a mai scos la iveală şi faptul că acoperirea sa fusese ”compromisă” definitiv în faţa francezilor în 1962, după ce acesta aranjase ca van der Vielle, care era transferat la un alt post, să-i facă cunoştinţă cu succesoarea sa. Atunci când ”superspionul” român a încercat abordarea, aceasta nu numai că a refuzat o colaborare, dar a şi dezvăluit serviciului de contrainformaţii francez atât identitatea agentului argentinian, cât şi a general maiorului Mihai Caraman. Drept urmare, agentul argentinian a fost prins şi, după ce l-a contactat pe Mihai Caraman, arestat şi condamnat. Cu toate acestea, nu a fost luată nicio măsură împotriva diplomatului român. Dimpotrivă, în loc să-şi intensifice activitatea de supraveghere asupra românilor aflaţi la post după acest eveniment, serviciile de contrainformaţii franceze au suspendat măsurile de urmărire de până atunci.</span> <span style="font-family:arial;">Anomaliile au continuat chiar şi după defectarea colegului său de la Paris, ofiţerul DIE Ion Iacob (Iacobescu), în 1968, pe care atât serviciile de informaţii, cât şi directorul DIE Nicolae Doicaru l-au acuzat de deconspirarea lui Caraman. De asemenea, conducerea DIE nu a întreprins nicio ”măsură urgentă” în vederea protejării personalului rămas în Franţa, ale cărui acoperiri fuseseră cu siguranţă compromise de Iacob. Ancheta a calificat drept ”uimitor” faptul că, din contră, conducerea DIE i-a permis lui Caraman ”să ofere o recepţie în salonul ambasadei din Paris”. A fost probabil şi mai uimitor faptul că la petrecerea de adio a spionului ”au participat persoane importante din guvernul francez şi din Ministerul de Externe”.</span> <span style="font-family:arial;">DSS a considerat necesară reevaluarea tuturor ”succeselor” anterioare ale lui Caraman, având în vedere că ”acestea au fost înregistrate într-o perioadă în care unul dintre obiectivele lui Charles De Gaulle era distrugerea NATO”, iar el considera că ”americanii reprezintă o ameninţare mai mare decât sovieticii la adresa Europei de Vest”. DSS a descoperit că De Gaulle nu numai că era deranjat de pătrunderea lui Caraman în cadrul Alianţei Nord Atlantice, dar a considerat acest lucru ca fiind „convenabil” planurilor sale de „destrămare a NATO şi de creare a unei Europe unite sub tutela Franţei şi a Germaniei de Vest cu acordul URSS, care excludea Statele Unite- ”Europa sa de la Atlantic până la Urali”.</span> <span style="font-family:arial;">Ancheta privind agentul principal al lui Caraman, Francis Rousilhe, concluziona:</span> <span style="font-family:arial;">….Agentul francez care a furnizat ofiţerului român informaţii cu privire la NATO şi la planurile sale a acţionat la ordinele serviciilor de informaţii franceze care, încercând să submineze poziţia NATO în Franţa, au fost de acord cu – şi de altfel au şi facilitat – scurgerea de informaţii cu privire la bazele militare şi la planurile americanilor faţă de URSS, prin intermediul serviciului secret român.</span> <span style="font-family:arial;">Iniţial, serviciul de informaţii francez a fost refractar la un atac împotriva celui care până de curând fusese principalul colaborator pe linie de informaţii al Franţei din Europa de Est. KGB a forţat apoi nota, asasinându-l în public pe noul ataşat militar francez în România, colonelul Cheyron d’Abzac, într-un „accident auto”, înscenat pe şoseaua de la Băneasa, la sfârşitul verii anului 1969. De la momentul asasinatului – o coliziune frontală cu un camion special conceput pe un drum aproape părăsit – care a avut loc pe teritoriul României, la scurt timp după ce reţeaua de informaţii a lui Caraman a fost anihilată, complicitatea Securităţii a devenit plauzibilă, iar aparatul sovietic de dezinformare a lucrat mult timp pentru a face această interpretare credibilă. Un comunicat ulterior prin care d’Abzac a fost identificat drept şeful serviciilor de informaţii care se ocupau de Europa de Est a confirmat suspiciunile franceze cu privire la culpa României.</span> <span style="font-family:arial;">Relaţiile dintre serviciile de informaţii române şi franceze, care sufereau deja din cauza scandalului Caraman, a cooperării franco-sovietice în problemele Est-Vest, care a îndepărtat Bucureştiul, şi a cooperării româno –americane, care a îndepărtat Parisul, erau acum distruse efectiv. Aveau să rămână aşa – permiţând agenţilor de infiltrare sovietică să beneficieze de un cvasi-monopol la evaluarea evenimentelor din regiune – până în anul 1994, după ce serviciile de informaţii române post-comuniste le-au furnizat colaboratorilor francezi dosarul ce conţinea informaţii legate de asasinarea ataşatului militar. Asasinatul a distrus şi ceea ce mai rămăsese din relaţiile bilaterale interstatale, grăbind transformarea acestora de la ceea ce reprezentau în momentul în care unul dintre preşedinţii francezi a cerut forţelor franceze să apere teritoriul român împotriva atacului Tratatului de la Varşovia, la situaţia tensionată în care un alt preşedinte francez a susţinut în public trunchierea aceluiaşi teritoriu, în favoarea unui membru loial Moscovei din Tratatul de la Varşovia.</span> <span style="font-family:arial;">”Afacerea Caraman”, care a fost devastatoare pentru relaţiile franco-române, a avut un impact colateral şi asupra relaţiilor cu Statele Unite. Cu toate acestea, la două luni de la vizita lui Nixon (şi cu cinci luni înainte de prima vizită a lui Ceauşescu în SUA), temerile americane au fost confirmate, alimentate de către sovietici, cu privire la infiltrarea KGB în România şi este posibil să fi contribuit la răcire constantă a relaţiilor care s-a produs în timpul administraţiilor republicane ulterioare.</span> <span style="font-family:arial;">Mai semnificativ, nici Ambasada română din Paris, nici conducerea DIE şi nici cea a DSS nu au iniţiat o anchetă cu privire la ”Afacerea Caraman”, acceptând explicaţia conform căreia trădarea lui Iacob a fost responsabilă pentru demascarea lui Caraman şi admiţând tacit responsabilitatea pentru ce a reprezentat o operaţiune sovietică împotriva NATO şi, în special, împotriva SUA. O explicaţie posibilă pentru acest aparent dezinteres poate fi aceea că şeful DIE, Nicolae Doicaru, era agent sovietic, iar şeful DSS, Ion Stănescu (Szilagy), era, de asemenea, suspectat că ar fi agent sovietic, aşa cum s-a concluzionat în urma anchetei privind trădarea lui Pacepa. Cu siguranţă, aceasta era situaţia ambasadorului român în Franţa la acea vreme, Victor Dumitriu. Însuşi Caraman a fost mutat pe un post fără viitor la Securitatea municipiului Bucureşti şi scos din evidenţele Ministerului de Externe, pierzând astfel eligibilitatea pentru un post în străinătate. Căderea lui nu avea să fie permanentă.</span> <span style="font-family:arial;">Va urma</span></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-29083225743571015742011-01-05T02:39:00.000-08:002011-01-05T02:46:10.122-08:002011 INCEPE BINE PENTRU ROSIA MONTANA ! ACADEMIA SE PRONUNTA DIN NOU !<span style="font-weight: bold;font-size:130%;" >”Roșia Montană poate deveni model de dezvoltare durabilă pentru România” (rezoluție comună a Academiei Române, ICOMOS și Pro Patrimonio)</span><span style="font-size:100%;"><span style="color: rgb(125, 125, 125);font-size:0.9166em;" ><span style="font-weight: bold;"><br /></span>de</span> <a href="http://voxpublica.realitatea.net/gotiu/" class="post-author" title="Mihai Goţiu">Mihai Goţiu</a></span><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TSRLAUWxb3I/AAAAAAAAAS8/7y3crz7r0Mg/s1600/rosia-montana.jpg"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 421px; height: 314px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TSRLAUWxb3I/AAAAAAAAAS8/7y3crz7r0Mg/s320/rosia-montana.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5558650308918341490" border="0" /></a><div face="arial" style="text-align: justify;"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><a href="http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/rosia-montana-poate-deveni-model-de-dezvoltare-durabila-pentru-romania-rezolutie-comuna-a-academiei-romane-icomos-si-pro-patrimonio-57159.html">http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/rosia-montana-poate-deveni-model-de-dezvoltare-durabila-pentru-romania-rezolutie-comuna-a-academiei-romane-icomos-si-pro-patrimonio-57159.html</a><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"><em>”Roşia Montană are un imens potenţial istoric, natural, cultural şi, nu în ultimul rând, uman, pentru a deveni un model de dezvoltare durabilă pentru România. De asemenea, oprirea distrugerilor şi dezvoltarea durabilă a Roşiei Montane se bucură de o susţinere fără precedent în România din partea societăţii civile (Academia Română, ICOMOS, Casa Regală a României, organizaţii şi instituţii profesionale de prestigiu, sute de cadre universitare şi cercetători de talie naţională şi internaţională din cele mai diverse domenii, personalităţi publice, reprezentanţii cultelor religioase, precum şi liste şi petiţii cu mii şi zeci de mii de susţinători). Toate aceste părţi interesate pot să îşi asume responsabilitatea salvării adevăratelor valori ale Roşiei Montane.”</em>, se arată într-o rezoluție comună a Academiei Române, ICOMOS și Fundației Pro Patrimonio, remisă ieri presei.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"><em>”Pentru valorificarea acestui uriaş potenţial este necesară însă implicarea responsabilă a autorităţilor Statului Român (atât locale, cât şi naţionale) în respectarea şi aplicarea legii în mod proactiv pentru stoparea acţiunilor de distrugere care au început deja, precum şi în programele de salvare şi valorificare a patrimoniului de la Roşia Montană.”</em>, se mai arată în rezoluția adoptată în urma Conferinței Internaționale ”Rosia Montana in Peril” desfășurată la sfârșitul anului trecut la Bruxelles.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">La conferință au participat specialiști români și internaționali în diferite domenii, reprezentanți ai societății civile, precum și specialiști și consultanți angajați ai RMGC, compania canadiană care intenționează să exploateze aurul de la Roșia Montană.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Fără alte comentarii (deocamdată), vă prezint și fundamentarea acestei declarații comune <em>(intertitlurile îmi aparțin)</em>. Cu alte reacții și comentarii, voi reveni însă.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">***</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">”Această conferinţă se înscrie în linia îndelungatei campanii declanşate în urmă cu mai mulţi ani de Pro Patrimonio, ICOMOS şi Academia Română, prin care organizaţiile îşi exprimă îngrijorarea faţă de proiectul menţionat şi cer autorităţilor române, reprezentate în acest caz de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, să protejeze patrimoniul inestimabil al Roşiei Montane şi să nu dea curs proiectul minier.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><h2 style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"><strong>Roșia Montană – sit cultural de valoare excepțională</strong></span></h2><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Studiile prezentate de arheologul Horia Ciugudean şi arhitecţii Virgil Apostol şi Ştefan Bâlici au pus în lumină valoarea excepţională a sitului, prin prezentarea celor mai importante componente ale patrimoniului cultural al Roşiei Montane care îl recomandă ca un sit potenţial pentru Lista Patrimoniului Universal (UNESCO – n.a.): vestigii ale celui mai complex şi extins sistem de exploatare minieră auriferă antică cunoscut până la ora actuală pe întinsul întregului Imperiu roman; peisajul minier unic moştenit din epocile romană, medievală, modernă şi contemporană (până la jumătatea sec. XX); târgul minier, reflex al epocii preindustriale şi, nu în ultimul rând, singularitatea anticului Alburnus Maior în cultura universală, dobândită graţie vestitelor tăbliţe cerate romane descoperite aici în secolul al XVIII-lea.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Analiza biodiversităţii şi a habitatelor naturale prezentată de botanistul Andrew Jones (Marea Britanie) a ilustrat numeroase specii de plante rare, puse sub cele mai înalte forme de protecţie prin mecanismele naţionale şi europene, precum şi biodiversitatea excepţională a zonei, cu habitate constituite în perioada daco-romană şi menţinute doar datorită practicilor agriculturii tradiţionale. În acelaşi timp, autorul a atras atenţia asupra ireversibilităţii oricărei acţiuni distructive.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><h2 style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Poziția oficială a ICOMOS</span></h2><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">În faţa acestei palete de valori şi a ameninţării reprezentate de intenţionata reluare a mineritului în carieră deschisă, dl. Zsolt Visy, reprezentantul delegat al ICOMOS la conferinţă, a vorbit despre numeroasele luări de poziţie ale acestei organizaţii în sprijinul salvării Roşiei Montane şi a reiterat apelurile de salvare şi punere sub o protecţie eficientă prin mecanismele naţionale şi internaţionale. Pe lângă aceasta, Dl. Visy a făcut o binevenită demonstraţie cu privire la justeţea şi necesitatea demersului de clasare a sitului Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial. Argumentele d-sale s-au bazat pe confruntarea valorilor culturale ale acestui sit cu criteriile UNESCO de clasare în Lista Patrimoniului Mondial, o confruntare în urma căreia calităţile excepţionale ale sitului Roşia Montană au ieşit cu vigoare în evidenţă.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Tragedia locuitorilor Roşiei Montane, abandonaţi de autorităţile publice, locale şi naţionale, în faţa unor presiuni enorme (financiare şi propagandistice) şi împiedicaţi de reglementările de urbanism aflate în vigoare să îşi asigure propria existenţă, reduşi în consecinţă la sărăcire forţată şi confruntaţi cu lipsa şanselor de dezvoltare, a fost subliniată cu fermitate de vorbitori. În opoziţie cu această situaţie dramatică, economista Françoise Heidebroek (Belgia) şi Maria Berza, fost vicepreşedinte al Pro Patrimonio, au arătat potenţialul <a style="display: inline; color: rgb(0, 0, 255); border-bottom: 1px solid rgb(0, 0, 255);">economic</a> al dezvoltării localităţii şi al întregii zone. S-a arătat că patrimoniul natural şi cultural constituie resursa cea mai importantă pentru dezvoltarea durabilă a zonei, înţeleasă în termenii stabiliţi la conferinţa ONU de la Rio de Janeiro din 1992. Faţă de ideile promovate de ONU accepţiunea exclusiv mercantilă asupra dezvoltării durabile reflectată în intervenţiile reprezentanţilor RMGC este total divergentă.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><h2 style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Mineritul contemporan – incompatibil cu conceptul de dezvoltare durabilă</span></h2><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Incompatibilitatea activităţilor caracteristice mineritului contemporan în carieră deschisă şi cu durată limitată cu conceptul de dezvoltare durabilă a fost subliniată de Preşedintele Academiei Române, prof. Ionel Haiduc, precum şi de geochimistul şi hidrochimistul Robert Moran (SUA), autorul raportului „Review of the Roşia Montană Environmental Impact Assessment Report with a focus on water and water quality-related issues”. Dr. Robert Moran a atras atenţia asupra unor mistificări răspândite de compania minieră în documentaţiile trimise autorităţilor spre avizare. Dr. Moran a afirmat că un aviz favorabil acordat studiului de impact asupra mediului al proiectului minier ar fi inacceptabil, în condiţiile în care studiul înaintat de RMGC autorităţilor române cuprinde, în ciuda dezvăluirilor şi avertizărilor repetate, paragrafe şi concluzii modificate fără ştiinţa şi acordul autorilor respectivi. Inacceptabilă este şi avizarea favorabilă a unui proiect minier care nu prezintă în mod transparent publicului detaliile financiare, cum sunt: detalii ale asigurării de mediu şi cum este aceasta calculată; care este ipoteza de calcul; care sunt redevenţele, taxele şi cum sunt ele distribuite; cine va supraveghea constituirea corectă a asigurării şi în ce condiţii va fi accesată. A fost, astfel, pus în evidenţă modul deformat în care înţelege compania minieră problema răspunderii şi a beneficilor promise României.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">În timpul intervenţiilor a mai fost subliniat că este, de asemenea, inacceptabil ca un astfel de proiect să fie avizat fără o evaluare şi prezentare transparentă a riscurilor şi costurilor sociale şi a impactului asupra populaţiei, specifice tuturor exploatărilor miniere din lume, precum şi zonelor mono-industriale. Iar aceasta se întâmplă în condiţiile în care statul român cunoaşte direct şi de dată recentă care este amploarea unor asemenea costuri, generate de reconversiile profesionale, bolile profesionale, somatice şi psihice (care produc un număr ridicat de asistaţi social), tendinţele accentuate de părăsire a zonelor afectate (depopularea), delincvenţa şi criminalitatea peste medie, blocarea şi/sau descurajarea dezvoltării altor tipuri de afaceri pe perioada proiectului, precum şi facilităţile fiscale acordate operatorilor economici după închiderea exploatărilor – implicit neîncasarea de taxe şi impozite pe perioade îndelungate de timp – necesare pentru a relansa şi dezvolta o zonă distrusă de proiectele mono-industriale).</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><h2 style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">RMGC – fără argumente coerente</span></h2><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Prezentările reprezentanţilor companiei miniere care intenţionează să implementeze proiectul minier în carieră deschisă nu au reuşit să ofere argumente credibile în privinţa posibilităţilor de dezvoltare durabilă a teritoriului. Motivaţiile economice şi tehnice cu care au susţinut proiectul minier nu au avansat cu nimic în elaborarea unei protecţii reale a mediului istoric şi natural şi cu atât mai puţin a comunităţii.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Soluţiile propuse în proiectul de exploatare minieră sunt inacceptabile. Replici (machete la scară reală) fără nici o valoare istorică sunt promovate ca soluţii compensatorii pentru distrugerea unui patrimoniu cultural de valoare universală; un peisaj monstruos este destinat să înconjoare cele câteva fragmente din sit care se presupune că ar supravieţui după ce o foarte însemnată parte a patrimoniului ar fi ştearsă de pe faţa pământului. Ideea avansată de companie, a unei dezvoltări durabile ulterioare exploatării miniere, bazată pe valorificarea peisajului compus din uriaşe halde toxice de steril şi lacuri contaminate cu cianuri, este lipsită de credibilitate.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Trebuie adus la cunoştinţa publicului că majoritatea obiectivelor miniere propuse sunt amplasate peste monumente şi situri protejate de legile române, aşadar sunt ilegale. Însăşi legea care reglementează activitatea minieră interzice amplasarea obiectivelor miniere acolo unde există monumente istorice sau situri arheologice (L. 85-2003, art. nr. 11, alin. 1). Un exemplu concludent a fost invocat de arheologul Horia Ciugudean: galeriile romane din masivul Orlea, monument istoric protejat de lege, ar urma să fie distruse în totalitate dacă una dintre cele patru cariere propuse în proiect ar fi realizată. În faţa unei asemenea probleme fundamentale, reprezentanţii companiei miniere nu au fost în măsură să ofere un răspuns coerent.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Ideile susţinute de reprezentanţii companiei şi în special de consultantul angajat de aceasta, arhitectul britanic Dennis Rodwell, cu privire la patrimoniul cultural, au fost ferm combătute de specialiştii în domeniul patrimoniului cultural prezenţi la reuniune. A fost sancţionată fără echivoc natura speculativă şi lipsită de argumente ştiinţifice a punctelor de vedere referitoare la valorile de patrimoniu de la Roşia Montană susţinute de Dennis Rodwell şi nu în ultimul rând prezentarea deformată a poziţiei ICOMOS în această problemă.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><h2 style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Legea nu funcționează în cazul Roșia Montană</span></h2><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Pro Patrimonio, ICOMOS România şi Academia Română, în virtutea valorii excepţionale şi incontestabile a patrimoniului cultural şi natural al Roşiei Montane, fiind în total dezacord cu proiectul de exploatare minieră, solicită încă o dată autorităţilor Statului Român cu competenţe în protejarea patrimoniului naţional, european şi universal al Roşiei Montane, în speţă Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional:</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">1. Să protejeze situl în acord cu legislaţia specifică naţională. Legea nu funcţionează în cazul Roşia Montană. Dacă legile ar fi fost aplicate, proiectul minier în carieră deschisă ar fi fost demult uitat, iar Roşia Montană ar fi beneficiat datorită calităţilor sale de protejare şi valorificare corespunzătoare.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">2. Să asigure întărirea protecţiei legale a sitului Roşia Montană prin promovarea sa în Lista Patrimoniului Mondial. În acest scop este necesar ca Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional să depună de urgenţă la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO nominalizarea Roşiei Montane pe Lista Indicativă a României în vederea includerii în Lista Patrimoniului Mondial.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">3. Să declanşeze un program de salvare şi valorificare a patrimoniului Roşiei Montane. Cu cât este amânată mai mult implementarea unui astfel de program, cu atât va fi mai prejudiciat acest patrimoniu, reducându-se şansele comunităţii de la Roşia Montană, deja grav afectată, să îşi revină. Acţiuni urgente şi ambiţioase sunt imperative dacă dorim ca Roşia Montană să continue să existe, ca localitate şi ca loc al culturii.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">4. Redefinirea politicilor locale şi regionale – în prezent deturnate în interesul exclusiv economic şi reaşezarea lor în acord cu principiile dezvoltării durabile, pornind de la o viziune orientată spre viitor, bazată pe resursele naturale şi culturale excepţionale ale sitului Roşia Montană.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><h2 style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Roșia Montană – șansa de a deveni model de dezvoltare durabilă</span></h2><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Roşia Montană are un imens potenţial istoric, natural, cultural şi, nu în ultimul rând, uman, pentru a deveni un model de dezvoltare durabilă pentru România. De asemenea, oprirea distrugerilor şi dezvoltarea durabilă a Roşiei Montane se bucură de o susţinere fără precedent în România din partea societăţii civile (Academia Română, ICOMOS, Casa Regală a României, organizaţii şi instituţii profesionale de prestigiu, sute de cadre universitare şi cercetători de talie naţională şi internaţională din cele mai diverse domenii, personalităţi publice, reprezentanţii cultelor religioase, precum şi liste şi petiţii cu mii şi zeci de mii de susţinători). Toate aceste părţi interesate pot să îşi asume responsabilitatea salvării adevăratelor valori ale Roşiei Montane.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Pentru valorificarea acestui uriaş potenţial este necesară însă implicarea responsabilă a autorităţilor Statului Român (atât locale, cât şi naţionale) în respectarea şi aplicarea legii în mod proactiv pentru stoparea acţiunilor de distrugere care au început deja, precum şi în programele de salvare şi valorificare a patrimoniului de la Roşia Montană.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Organizaţiile semnatare, alăturându-se tuturor celor care cred în şansele reale ale Roşiei Montane, asigură autorităţile statului român de sprijinul lor în atingerea acestui scop.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">***</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Note:</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"><span style="color: rgb(255, 0, 0);"><strong>Pro Patrimonio</strong></span> este o organizaţie non-guvernamentală a cărei misiune este salvarea, protejarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului istoric în pericol al României, precum şi contribuţia la reconstrucţia ţării. În 2004, ca urmare a primei vizite a d-lui. Şerban Cantacuzino, fondatorul organizaţiei, la Roşia Montană, Pro Patrimonio a organizat un seminar dedicat valorilor patrimoniului cultural al acestui sit la Royal Geographical Society, la Londra. De atunci Pro Patrimonio s-a alăturat campaniei ‘Salvaţi Roşia Montană!’ prin proiecte de susţinere, organizând vizite şi găzduind evenimente.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"><strong><span style="color: rgb(255, 0, 0);">ICOMOS, Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor</span></strong>, este o organizaţie profesională care numără în momentul de faţă mai mult de 9.500 membri la nivel mondial. ICOMOS acţionează pentru conservarea şi protejarea patrimoniului cultural şi natural în întreaga lume. Organizaţia a adoptat rezoluţii privind valorile de patrimoniu ale Roşiei Montane şi pericolul la care situl este supus: Rezoluţia nr. 4 adoptată de a 16-a Adunare Generală, întrunită la Québec, Canada, în octombrie 2008; Rezoluţia nr. 8 a celei de-a 15-a Adunări Generale, întrunită la Xi’an, China, în octombrie 2005; Rezoluţia nr. 15 adoptată la conferinţa de la Pécs, Ungaria, desfăşurată între 22 şi 27 mai 2004; Rezoluţia adoptată la a 14-a Adunare Generală, întrunită la Cascada Victoria, Zimbabwe în octombrie 2003; Rezoluţia nr. 20 adoptată de a 13-a Adunare Generală, întrunită la Madrid, Spania, în decembrie 2002; scrisorile deschise semnate de fostul preşedinte ICOMOS, Michael Petzet, în iunie 2007 şi de actualul preşedinte, Gustavo Araoz, în noiembrie 2008, adresate celor mai înalte autorităţi ale statului român: preşedintelui, primului ministru, miniştrilor.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"><strong><span style="color: rgb(255, 0, 0);">Academia Română</span></strong> a luat fiinţă în 1866 şi este cel mai înalt for ştiinţific independent al ţării. Începând din 2003 Academia Română a făcut publice mai multe articole şi rapoarte referitoare la Roşia Montană şi a remis declaraţii prin care a solicitat autorităţilor române să nu aprobe proiectul minier propus la Roşia Montană.</span></p>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-14192293707133808332011-01-03T01:35:00.000-08:002011-01-03T01:39:35.516-08:00LARRY WATS: LOVITURA DE STAT DIN DECEMBRIE 1989, ORCHESTRATĂ DE MOSCOVA!<span style="font-size:130%;"><a style="font-family: arial;" href="http://basarabialiterara.com.md/?p=6532" rel="bookmark" title="Permanent Link: UN AMERICAN ACUZĂ: LOVITURA DE STAT DIN DECEMBRIE 1989, ORCHESTRATĂ DE MOSCOVA! MIZA: ÎMPIEDICAREA UNIRII ROMÂNIEI CU BASARABIA, COTROPIREA ARDEALULUI DE CĂTRE UNGARIA ŞI DISTRUGEREA UNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI ANTI-KGB">MIZA: ÎMPIEDICAREA UNIRII ROMÂNIEI CU BASARABIA, COTROPIREA ARDEALULUI DE CĂTRE UNGARIA ŞI DISTRUGEREA UNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI ANTI-KGB</a><br /></span><a href="http://basarabialiterara.com.md/?p=6532"><span style="font-weight: bold;font-size:78%;" >http://basarabialiterara.com.md/?p=6532</span></a><br /> <p style="font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"><img style="width: 189px; height: 240px;" src="http://s46.radikal.ru/i114/1101/71/2a4c781f6397.jpg" alt="Illiescu Roman" /></span></p> <p style="font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Articol scris de Larry WATTS, istoric militar, SUA</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">În toiul revoluţiei române din 1989, autorităţile sovietice îşi anunţau dorinţa şi intenţia de a asigura o „asistenţă” masivă statului „vecin prieten” şi aliatului din Tratatul de la Varşovia. Moscova anunţa că Crucea Roşie sovietică trimisese la frontieră „aproximativ 60 de echipe mobile” de chirurgi şi personal medical, multe dintre acestea trecuseră deja graniţa în teritoriul românesc şi îşi coordonau eforturile cu cele ale altor membri ai Pactului. De asemenea, liderii comunişti de la Budapesta anunţau că „un grup de lucru din cadrul pactului de la Varşovia care este în contact permanent” urma să se întâlnească la Moscova pentru a discuta situaţia din România. Aceste declaraţii de prietenie şi preocupare binevoitoare se situau în totală contradicţie cu unul dintre cele mai bine păzite secrete ale operaţiunilor de spionaj din Europa de est, ale Tratatului de la Varşovia şi erau contrare uneia dintre cele mai surprinzătoare descoperiri din arhivele blocului sovietic din timpul Războiului Rece. În perioada Revoluţiei, România a fost ţinta operaţiunilor de dezinformare şi timp de mai bine de două decenii, ţintă a „măsurilor active”.</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Din 1962, Kremlinul a început să trateze România ca pe un stat ostil, atunci când Hrusciov a ordonat statelor membre „aflate în strânsă cooperare” – RDG, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria şi Polonia – să restricţioneze cooperarea în materie de spionaj cu aceasta. În 1963, această animozitate a motivat o tentativă de asasinat împotriva conducătorului român Gheorghe Gheorghiu Dej. Ministerul Securităţii de Stat al Germaniei de Est (STASI) avea motive independente pentru ostilitatea faţă de Bucureşti, deoarece acesta refuzase să recunoască divizarea permanentă a Germaniei şi încheiase un acord, negociat în secret, cu Germania de Vest, la sfârşitul anului 1963. Între 1962-1964, Departamentul Securităţii Statului din România (DSS sau Securitatea) a fost exclus din programul de transformări, asistate de sovietici, ale serviciilor de informaţii, prin care au fost introduce departamentele de dezinformare în RDG, Ungaria şi Cehoslovacia (precum şi în Bulgaria şi Polonia, la scurt timp după aceea) şi le-a modificat rolul din servicii satelit, în principal pasive, în operaţiuni active. În 1965, DSS a fost din nou pierdută din vedere atunci când Centrala KGB a introdus „relaţiile operaţionale regulate şi directe” dintre departamentele de dezinformare, excluzându-l din operaţiunile blocului de „măsuri active” (propagandă, dezinformare şi provocare). La mijlocul anului 1965, România a fost „brusc” eliminată cu totul din strategia de război a Pactului de la Varşovia.</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Arhivele KGB confirmă că, în 1967, Moscova desfăşura „măsuri active” pentru izolarea României pe plan internaţional şi pentru divizarea conducerii interne. Condamnarea clară a intervenţiei din Cehoslovacia, condusă de sovietici, şi încercările permanente de a ajuta Praga au pus capăt până şi aparenţei de politeţe dintre serviciile de informaţii ale aliaţilor oficiali. Leonid Brejnev, Janos Kadar, Eduard Gierek, Todor Jivkov şi Gustav Husak au acuzat în mod repetat trădarea conducerii din România pe care nu l-au mai numit stat „frăţesc”. În perioada care a urmat invaziei Cehoslovaciei, la ordinul Moscovei, serviciile din statele satelit au stabilit „rezidenţe cu acoperire legală” pe teritoriul românesc, acesta fiind singurul stat membru al Tratatului de la Varşovia care se bucura de o asemenea „atenţie ostilă”. România devenise atât de inacceptabilă încât celelalte servicii din Pactul de la Varşovia o încadraseră nu numai la categoria statelor socialiste „deviaţioniste”, precum Iugoslavia, Albania şi China, cât chiar alături de adversarii din NATO.</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Centrala KGB şi serviciile est-europene subordonate culegeau informaţii referitoare la sprijinul internaţional pentru România (din partea S.U.A. şi China), la nemulţumirile interne ale muncitorilor şi ale minorităţilor, precum şi la opoziţia din cadrul partidului comunist şi au început să recruteze agresiv elite româneşti influente pentru a înlătura conducerea „naţionalistă”. Această ofensivă clandestină nu s-a limitat numai pe planul serviciilor de spionaj. În 1971, Brejnev şi alţi conducători ai Pactului au considerat că este necesar „să fie identificate acum acele persoane din România pe care ne vom putea baza în viitor” şi recrutate prin intermediul „ambasadelor de acolo şi prin alte contacte”, pentru „a exercita influenţă asupra evenimentelor din ţară”. Pentru a evita atragerea atenţiei opiniei publice asupra dizidenţei româneşti, „partenerii apropiaţi vor continua să se informeze reciproc asupra poziţiilor României în problemele de importanţă majoră” şi vor decide în secret cum este mai bine „să rezolve situaţiile”. Liderul sovietic anunţa că secretarii Secţiilor internaţionale ale Comitetelor Centrale respective se vor întâlni cu partenerii din Secţiile ideologice „pentru a coordona activitatea comună”, aşa cum făcuseră deja „spre exemplu, în legătură cu România şi China”. Brejnev se referea direct la operaţiunea INTERKIT – lansată oficial în 1967 „cu ocazia deliberărilor interne din China”. INTERKIT coordona resursele de propagandă, ideologice, mass-media şi ştiinţifice ale tuturor partenerilor apropiaţi, plus Mongolia (şi mai târziu Cuba) prin Secţiile Internaţionale al C.C., pentru a submina şi discredita regimul maoist şi a menţine izolarea Beijingului. România reprezenta deja o ţintă în cadrul INTERKIT deoarece, aşa după cum formulase liderul bulgar Jivkov, „chinezii se bazau pe România şi românii sprijineau politica Chinei”. „Partenerii apropiaţi” au decis acum să lanseze o operaţiune similară având drept ţintă exclusiv România. Scala copleşitoare a unui asemenea efort a avut implicaţii devastatoare într-o ţară care nu avea, sub nici o formă, o influenţă strategică asemănătoare Chinei. Spre exemplu, în cadrul INTERKIT, partenerii îşi coordonau „orice referire făcută” la conducerea ţintă, activităţile de spionaj internaţionale şi „activităţile în scopul diminuării influenţei”. „Activităţile de propagandă şi cercetare ştiinţifică ale partidelor frăţeşti”, începând cu „presa, radioul, televiziunea, agenţiile de presă şi editurile” şi până la academiile de ştiinţă şi institutele de cercetare erau coordonate pentru a revigora şi focaliza propaganda împotriva ţintei. Activităţile coordonate includeau de la „propagandă orală”, la articole şi emisiuni radio-TV, până la simpozioane ştiinţifice bine mediatizate şi un plan anual coordonat „pentru publicaţii şi lucrări ştiinţifice” pentru fixarea liniei propagandistice, conform adevărului stabilit academic. Rezultatul tipărit al acestui efort era apoi tradus „în engleză, franceză, spaniolă şi arabă” şi diseminat „în ţări terţe”- tot prin efortul coordonat al partenerilor - „presei, agenţiilor de informaţii şi altor organe de propagandă străină”.</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">O asemenea operaţiune a copleşit serviciile de spionaj occidentale şi comunităţile academice, insuficient pregătite pentru a face faţă, în primul rând, unei dezinformări coordonate şi neobişnuite cu dezinformarea la o asemenea scală. Logica sintezelor de spionaj şi a analizelor, în general vorbind, a metodologiei de cercetare ştiinţifică occidentală, au condus la concluzia că o asemenea multitudine de resurse coordonate, ajungându-se chiar la câteva sute vor conduce, inevitabil, la atenuarea vocii singulare a României. „Falsa” independenţă şi „insignifianţa” strategică Necesitatea de a explica de ce a constituit România o asemenea ţintă este ea însăşi elocventă pentru eficacitatea dezinformării coordonate de sovietici. Spre finalul războiului rece se crease consensul că regimul din România era „un cal troian sovietic”, care îşi proclama zgomotos aura de independenţă, în timp ce alţii – în special, conducerea din Polonia şi Ungaria – erau angajate tăcut în forme mai substanţiale de dizidenţă. Această presupusă dependenţă secretă, combinată cu aserţiuni repetate referitoare la lipsa de importanţă strategică a ţării pentru politica sovietică şi conflictul est-vest, şi-au dovedit succesul în relevarea insignifianţei României pentru URSS (şi pentru vest) în percepţia occidentală din anii ‘80.</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Descoperirile din arhive, ulterioare războiului rece, au scos la iveală o poveste diferită. Opoziţia României la preferinţele sovietice s-a dovedit a fi fost mult subestimată şi, cu excepţia Primăverii de la Praga, destul de singulară după 1956, în timp ce dizidenţa altor state membre ale Pactului a fost mult exagerată, daca nu cumva întru-totul fabricată. La consiliile miniştrilor de externe ai Pactului, toţi ceilalţi membri „au fost constant de acord cu analizele şi cu propunerile sovietice” pe toată perioada Războiului Rece, în timp ce România a fost excepţia, în permanentă opoziţie, care a afectat „aproape toate subiectele de pe agendă”. De asemenea, românii au fost singulari, printre conducătorii militari ai Pactului, în contestarea dominaţiei şi controlului sovietic, în timp ce Polonia, Ungaria, Germania de Est, Cehoslovacia şi Bulgaria au continuat să se alinieze „fără rezerve, în spatele sovieticilor”. Opoziţia ne-românească la politica Kremlinului era aproape absentă. „Partenerii apropiaţi” au acţionat deseori ca mandatari ai sovieticilor în atacarea României pentru dizidenţă, în timp ce concurau între ei pentru a stabili „cea mai specială relaţie” cu Moscova. Ca o regulă generală, „dizidenţa” raportată de alţi membri ai Tratatului şi aparenta simpatie pentru poziţia României erau pre-stabilite cu Moscova pentru a prezenta guvernele loiale sovieticilor drept parteneri mult mai de încredere pentru Occident şi pentru a diminua unicitatea opoziţiei româneşti. Aceasta se realiza de multe ori prin atribuirea iniţiativelor României altora – din nou, mai ales, Poloniei şi Ungariei – precum, de exemplu, blocarea aderării Mongoliei la Pactul de la Varşovia în 1963 şi opoziţia la diversele planuri de intervenţie militară ale Moscovei. Lipsa de importanţă strategică a continuat să fie citată de istoricii Războiului Rece ca fiind, în acelaşi timp, cauză şi efect a presupusei lipsei de consecinţe pentru Moscova, chiar şi după ce strategia „calului troian” a fost demascată drept o mistificare a adevărului. Este semnificativ faptul că rapoartele asupra insignifianţei României ieşeau la iveală în perioadele de vârf ale antagonismului sovieto-român. De exemplu, conceptul „cuartetului” de importanţă strategică din aripa nordică a Pactului, cuprinzând RDG, Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia a circulat pentru prima oară în perioada presupusei tentative de asasinat a KGB-ului asupra lui Dej, în 1963. Apoi, conceptul a reapărut în perioada „primului Echelon strategic” de la jumătatea anului 1965, când armata română a fost brusc exclusă din strategia de război a Pactului de la Varşovia. Cu siguranţă, contribuţia militară a României la operaţiunile ofensive ale Pactului era lipsită de importanţă strategică. În 1965 ea era, de fapt, inexistentă. În orice caz, nu se poate spune acelaşi lucru despre semnificaţia ţării pentru securitatea sovietică. România fusese considerată o principală ameninţare militară (alături de Polonia) de către liderii armatei si ai serviciilor de informaţii, pe aproape întreaga perioadă interbelică. Ea rămăsese singura cale terestră dintre URSS şi Bulgaria ultra-loială şi Balcanii puternic rusofili: o realitate geografică reamintită atunci când România a refuzat trupelor sovietice permisiunea tranzitării ţării pentru exerciţii militare în Bulgaria, după 1963, şi a refuzat forţelor bulgare tranzitul pentru a participa la invazia Cehoslovaciei în 1968. Că Moscova ar fi putut sau ar fi vrut să ignore vreo ţară cu care avea 1000 km de frontieră şi încă 200 km de ţărm la Marea Neagră - controlată de sovietici - e greu de crezut, mai ales după ce, la conducerea ţării, a venit un guvern care se opunea principalelor sale intenţii pe plan internaţional. De asemenea, Moscova nu putea ignora cele câteva milioane de etnici români din învecinatele Republici Sovietice Socialiste Moldova şi Ucraina, din teritoriile foste româneşti (Basarabia şi Bucovina). Abordând problema într-o manieră asemănătoare cu cea urmată în teritoriile poloneze anexate, Stalin a încercat să schimbe compoziţia etnică a regiunilor, executând mii de conducători ai comunităţilor şi deportând sute de mii de etnici români în Siberia şi Asia Centrală, între anii 1940-1941 şi 1950-1951. Acel efort, împreună cu politicile de asimilare forţată şi „rusificare” pe termen lung nu şi-au dovedit succesul deplin, determinând Moscova să închidă relaţiile româno-moldoveneşti în anii ‘60. La mijlocul anilor ‘60, autorităţile sovietice erau intens preocupate de impactul „dăunător” al României asupra acestei regiuni, cauzat de atracţia culturală, modelul independent şi influenţa subversivă activă, prin mass-media sa „antisovietică” şi publicaţiile care treceau peste graniţă. În 1967, conducătorul Partidului Republicii Sovietice Socialiste Moldova a solicitat o campanie de propagandă care să mobilizeze „cei mai calificaţi intelectuali” şi „oficialităţile din conducerea partidului şi organele economice” pentru a publica în „ziare, emisiuni de radio şi televiziune, cărţi, broşuri şi alte publicaţii” astfel încât „copiii noştri şi generaţiile viitoare” să „ştie că părinţii lor nu şi-au închipuit viaţa în afara graniţelor URSS” şi au aspirat dintotdeauna „la unirea cu Rusia şi la o reunificare cu statul rus.” În 1968, şeful forţelor KGB din Regiunea Frontierei de Vest a URSS, plasa politica României vis-a-vis de această zonă în aceeaşi categorie cu „activităţile subversive sporite ale serviciilor SUA, RFG şi Anglia contra URSS.”</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Arhivele KGB au relevat că intenţiile Bucureştiului şi activităţile privitoare la regiune erau încadrate la categoria primă prioritate.” Acest război clandestin a continuat neabătut până la colapsul comunismului. Rapoartele KDS-ului bulgar, de exemplu, excludeau în mod evident România din descrierea colaborărilor „cu organele de securitate din statele frăţeşti”. Această absenţă era cu atât mai notabilă cu cât, pe lângă KGB, serviciile de informaţii din Ungaria, Polonia, Cehoslovacia şi RDG, KDS mai colabora cu „serviciile” frăţeşti din Vietnam, Mongolia, Libia, Benin şi Angola. Instrucţiunile KGB către agenţii din România, interceptate de DSS în 1982, au relevat că „România era lucrată ca un stat inamic, o abordare care nu numai că a fost perpetuată, ci chiar accentuată după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov”. Ultimul director al puternicei Unităţi 0110 (unitatea antiKGB) a Securităţii, a declarat în faţa unei Comisii de anchetă a Senatului că, atunci când a preluat comanda unităţii, în 1983, şi până la dizolvarea sa imediat după revoluţie, poziţia operaţională a KGB faţă de ţara sa era „destul de clară”. KGB considera România o ţintă la fel de ostilă „ca orice stat occidental”.</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">În contrast cu zvonurile mult-vehiculate despre o „coaliţie” comunistă conservatoare dintre Ceauşescu şi Honecker contra politicii de perestroika a lui Gorbaciov, în 1989, şeful STASI, Ernst Mielke, a subliniat excluderea DSS dintro circulară care conţinea „lista serviciilor socialiste prietene” cu care organizaţia sa coopera. „Pentru a nu crea neînţelegeri” circulara stabilea clar ca „prietene” numai serviciile sovietice, maghiare, poloneze, cehoslovace, bulgare şi vietnameze. Chiar şi Polonia spiona pentru Moscova serviciile de securitate şi militare româneşti. În timp ce arhivele serviciilor maghiare au fost mai puţin cooperante, judecând după dimensiunea contramăsurilor Bucureştiului, AVH se plasa imediat după KGB, din punct de vedere al extensiei operaţiunilor anti-româneşti. Pentru a plasa acest lucru într-o perspectivă, în 1989, sub 1% din personalul unităţii anti-KGB a DSS, responsabilă pentru combaterea celorlalte servicii din blocul comunist, era destinat STASI, în ciuda puternicelor operaţiuni anti-româneşti din interiorul ţării. Majoritatea personalului unităţii era destinat pentru contracararea operaţiunilor de spionaj ale sovieticilor şi maghiarilor, care „aveau mereu prioritate”. Strategia inducerii în eroare Nu era simplu să poţi ţine ascunsă pentru mult timp adevărata stare de lucruri. Era necesar un efort concertat al Moscovei şi al aliaţilor loiali din pactul de la Varşovia pentru a menţine România în mod formal în cadrul alianţei blocului sovietic şi a masca gradul şi semnificaţia opoziţiei sale la scopurile internaţionale ale sovieticilor. Strategia lor de inducere în eroare era simetrică strategiei adoptate de Hrusciov faţă de Belgrad, la mijlocul anilor ‘50, „pentru a evita întărirea legăturilor Iugoslaviei cu Occidentul şi a poziţiilor sale neutre”, simultan cu „izolarea lui Tito” de către serviciile sovietice. Readucerea României în rândurile sale a devenit scopul comun al operaţiunilor din regiune ale serviciilor Blocului, în perioada lui Hrusciov şi a succesorilor acestuia. Aşa după cum explica Hrusciov conducerii cehoslovace, în august 1964, „revenea Partidului responsabilitatea să oprească România să se retragă din Tratat” şi să o reunească cu „familia noastră socialistă”. Un deceniu mai târziu, serviciul de spionaj al Germaniei de Est descria „politica externă convenită, vis-a-vis de România, a statelor din Tratatul de la Varşovia” ca făcând presiuni „pentru o mai mare implicare practică a României în activităţile economice şi politice multilaterale” pentru a crea „elementele de legare a României la comunitatea socialistă” şi pentru a-i îngusta „spaţiul de manevră”. Ca şi Hrusciov, Brejnev a insistat pentru ca „partenerii apropiaţi” să continue „să încerce influenţarea în acest scop a României”. Această politică a rămas constantă în perioada Andropov, ca şi sub conducerea protejatului său, Mihail Gorbaciov. După cum menţiona STASI la începutul anilor 80: Statele membre ale comunităţii socialiste (SCS) au încercat şi continuă să încerce să atragă România spre politica lor externă, corelată cu politica de securitate. … Utilizarea continuă a tuturor posibilităţilor statelor membre ale comunităţii socialiste pentru a acţiona în Republica Socialistă România, cu scopul menţinerii şi intensificării legăturilor existente dintre România şi Tratatul de la Varşovia şi CAER, precum şi contactele bilaterale, ar trebui avute în vedere în activitatea operaţională-politică.” Strategia inducerii în eroare a fost în final atât de plină de succes în întărirea dubiilor opiniei publice din Vest referitoare la sinceritatea dizidenţei regimului din România, în perioada anilor ‘80, încât până şi conflictele frontale sovieto-române au trecut neînregistrate de serviciile Occidentale. Totuşi, conform serviciilor de spionaj ale Pactului, strategia a eşuat complet în ţinta sa de a modifica comportamentul României în maniera dorită. După cum menţiona acelaşi raport STASI în continuare, politica României continua să contravină „intereselor fundamentale de politică externă a statelor din comunitatea socialistă”, opunându-li-se „în aproape majoritatea problemelor importante ale evoluţiilor internaţionale” (dezarmare, procesul de destindere, conflictul din Orientul Mijlociu), precum şi colaborarea din cadrul Tratatului de la Varşovia şi CAER.” Bucureştiul s-a angajat „mai intens” în „confruntări publice referitoare la intenţiile” comunităţii şi „s-a aliniat cu politica occidentală, în toate privinţele”, astfel încât ceilalţi membri ai Pactului de la Varşovia puteau anticipa „accentuarea predictibilă a poziţiilor speciale adoptate de România”. Cu alte cuvinte, România se opunea politicii externe şi de securitate a Pactului, refuza subordonarea în cadrul alianţei, îşi apăra poziţiile care erau suspect de apropiate de ale Vestului şi dădea toate semnele că va continua să procedeze astfel şi pe viitor. Împreună cu tentativele sale de a evita un conflict deschis şi de reatragere a României în aranjamentele şi politicile de securitate, Pactul a ascuns diferendele româno-sovietice. După 1968, Moscova a făcut rareori publice neînţelegerile majore cu Bucureştiul la şedinţele Pactului de la Varşovia, CAER sau alte întruniri socialiste internaţionale însă, în schimb, şi-a folosit apropiaţii de obicei Polonia, Germania de Est, Bulgaria sau un stat în curs de dezvoltare în acest scop. De asemenea, Kremlinul a eliminat consemnările neînţelegerilor fundamentale cu România din rapoartele şi transcriptul şedinţelor, chiar şi atunci când au ajuns la un nivel considerat de miniştrii de externe ai blocului ca fiind „o confruntare directă cu linia de politică externă a URSS şi a celorlalte naţiuni din Tratatul de la Varşovia”.</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Dosarele sovietice nu au înregistrat veto-ul Bucureştiului contra utilizării CAER pentru asistarea clienţilor arabi în timpul şi după războiul arabo-israelian, la fel cum au uitat să menţioneze criticile repetate din cadrul reuniunilor comunităţii socialiste, la adresa invaziei „partenerilor apropiaţi” în Cehoslovacia . Atunci când, spre exemplu, România a respins pregătirile Poloniei pentru extinderea pactului de la Varşovia, în primăvara lui 1984, „nici o menţionare a dezbaterilor nu a fost inclusă în procesul verbal”, o omisiune uimitoare a unei obiecţii la însăşi continuitatea Pactului. Conducătorii, începând cu Brejnev şi până la Gorbaciov, au apelat la conducerea României pentru a păstra tăcerea asupra diferendelor „în familie” şi au caracterizat declaraţiile sale periodice drept iraţionale. Operaţiunile contra ţintei România erau tratate ca fiind extrem de sensibile şi îndeplinite cu un grad de secretizare extraordinar. Cât de secret au acţionat Kremlinul şi „partenerii apropiaţi” poate fi judecat după faptul că, cu toate că operaţiunile au durat peste douăzeci de ani şi au implicat servicii din cel puţin şase ţări, nimic nu a răsuflat până când nu au fost refăcute parţial bazele de date ale dosarelor serviciilor Germaniei de Est, care au fost returnate Germaniei de către SUA la începutul mileniului. Strădania extraordinară a Moscovei pentru a menţine această acoperire este reflectată prin ordinul din 1983, de extindere a operaţiunilor Pactului împotriva României. Semnificativ, în RDG acest ordin a fost transmis ca venind direct de la şeful STASI, Ernst Mielke, prin intermediul şefului ZAIG (Zentrale Aufwertungs- und Informationsgruppe), departamentul de analiză cu 1000 de persoane, care furniza serviciului est-german „puterea de motivare”. Şeful ZAIG a dat instrucţiuni personalului operaţional al HVA să se asigure că „vor fi folosite numai surse de absolută încredere” şi că asupra acestora „se vor impune măsuri de severe de păstrare a secretului şi a caracterului conspirativ”. De asemenea, a subliniat că „în nici un caz nu trebuie să se observe că Ministerul Securităţii de Stat a luat măsuri specifice” împotriva ţintei România şi a avertizat că „sursele nu trebuie să ia nici un fel de măsuri specifice de spionaj care ar putea permite altor persoane sau organe să descopere sau să recunoască scopurile finale pe care ni le propunem.” Operaţiunea de inducere în eroare era considerată necesară nu numai - sau în primul rând - pentru a evita contramăsuri tactice.</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Descoperirea unei operaţiuni coordonate a Pactului împotriva României, membră a Tratatului, ar fi relevat o mult mai mare importanţă acordată ţării decât cea pe care campania de dezinformare publică a Moscovei dorea să o recunoască şi ar fi indicat adevăratul grad de ostilitate dintre România şi Pact , aspecte care până atunci fuseseră atât de bine ascunse. O astfel de dezvăluire ar fi năruit legendele „calul Troian” şi „dependenţa ascunsă”, probabil ar fi împins România şi mai mult spre tabăra occidentală şi, posibil, ar fi încurajat un mai mare angajament într-o perioadă în care succesul „măsurilor active” impulsionau capitalul vestic să se retragă. Aceasta fusese exact aceeaşi secvenţă de evenimente care a urmat rupturii Tito-Stalin din 1948 şi care avusese drept rezultat o strângere a relaţiilor SUAIugoslavia şi o masivă asistenţă politică, economică şi militară acordată de Occident Belgradului. Era de aceea imperativ necesar să se evite o ruptură explicită, care ar fi adus României o asistenţă similară din partea vestului şi i-ar fi garantat independenţa. În mod ironic, Moscova a avut un mai mare succes în prezentarea Belgradului, ne-membru al Tratatului de la Varşovia, analiştilor serviciilor americane şi britanice, drept „vaca-sacră” a sfidării anti-sovietice. La mijlocul anilor ‘60, Iugoslavia era angajată într-o cooperare militară şi de spionaj mult mai strânsă cu Moscova decât fosta aliată din Tratat, România. În 1962, la un an după ce Bucureştiul stopase această practică, Belgradul a început să-şi trimită ofiţerii la academiile militare sovietice pentru instruire şi le-a interzis piloţilor de luptă să înveţe engleza de teamă să nu „defecteze” cu tot cu MiGuri. În 1967 şi 1973, când România a refuzat să ofere sprijin militar şi şi-a închis spaţiul aerian pentru forţele sovietice şi membrele Tratatului în încercarea acestora de a acorda ajutor statelor sprijinite de sovietici din Orientul Mijlociu, Tito a pus la dispoziţia URSS facilităţile Iugoslaviei şi, mai mult, a găzduit chiar un regiment al Diviziei 106 de Asalt Aerian „în aşteptarea intervenţiei în Siria”. Devierea iugoslavă, observată de Bucureşti, în timp ce comunitatea serviciilor SUA o interpreta insistent ca nefiind un indiciu al unei întoarceri către Moscova, a impulsionat, la începutul anilor 80, reorganizarea unităţii româneşti anti-KGB în patru direcţii. Două direcţii se ocupau exclusiv de operaţiunile KGB şi GRU.</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Una era destinată combaterii operaţiunilor Iugoslaviei şi Ungariei, cu acelaşi număr de angajaţi şi resurse care fuseseră dedicate serviciilor maghiare. Ultima direcţie se ocupa de celelalte servicii din statele socialiste, de la Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia şi Germania de Est până la regimurile prosovietice din Asia, Africa şi America Latină. „Relaţia specială” secretă şi arhivele dispărute Un alt motiv pentru care informaţiile despre relaţia ostilă dintre România şi ceilalţi membri ai Tratatului de la Varşovia au rămas atât de limitate a fost natura secretă a „relaţiei speciale” pe care Bucureştiul o stabilise cu Washingtonul, Beijingul şi Bonnul. În combaterea acestei lupte interne contra unor forţe superioare, începând din 1950 şi până la sfârşitul anilor ‘70, România a încercat să evite atenţia opiniei publice şi crescânda presiune sovietică, pe care o atrăgea inevitabil. Regulile de bază fuseseră stabilite în 1964, când România a avertizat partenerii din SUA: ….cu cât se va face mai puţină publicitate independenţei României în această perioadă, cu atât mai bine. O atenţie sporită în presa străină ar putea dăuna, mai degrabă decât să ajute, relaţiilor noastre viitoare. Pentru moment, România ar dori să fie plasată în ochii opiniei publice după Iugoslavia şi Polonia, printre ţările est europene. Aspiraţiile noastre de independenţă pot fi mult mai bine atinse nu printr-o publicitate insistentă şi zgomotoasă, ci prin dezvoltarea constructivă şi în linişte a relaţiilor României cu Statele Unite şi Occidentul. Astfel, cu excepţia unor rare scăpări în presă, foarte puţin din încercările sale de mediere a conflictului din războiul SUA -Vietnam şi, practic, nimic din negocierea relaţiilor Chinei cu Italia, Austria, Germania de Vest şi Suedia, în a doua parte a anilor ‘60, nu a fost făcut cunoscut publicului. La sfârşitul anilor ‘70, schimbările din conducerea României au condus la o pierdere catastrofală a direcţiei strategice în campania de subminare a controlului şi influenţei sovietice în regiune. Drept rezultat, relaţia specială a Bucureştiului cu Occidentul a cedat progresiv ca urmare a campaniei de măsuri active pe care Moscova o exercita prin intermediul celorlalţi membri ai blocului, ca şi prin membrii de facto ai Alianţei, precum Mongolia, Cuba şi Coreea de Nord şi prin grupul de agenţi sovietici şi ai Pactului, de la preşedintele finlandez Urho Kekkonen, până la analista şefă pentru URSS şi Europa de Est a spionajului vest german, Gabrielle Gast. În al treilea rând, acest văl a continuat să se dovedească foarte rezistent şi pentru că Moscova a reuşit să sorteze arhivele securităţii din toate ţările loiale. Guvernele de tranziţie ale Germaniei de Est, Poloniei, Cehoslovaciei, Ungariei şi Bulgariei au încheiat acorduri oficiale cu Moscova, permiţând accesul KGB la dosarele serviciilor de spionaj extern, între 1989-1991, cu specificarea dreptului „de a extrage orice material legat de securitatea Sovietică”. În 1990, personalul KGB a lucrat chiar în paralel cu grupurile cetăţeneşti, sortând arhivele serviciilor de informaţii externe din Cehoslovacia şi Germania de Est. În acelaşi timp, serviciile însele erau angajate în distrugerea propriilor dosare (mai ales a celor operative). Acest efort a eşuat în cele din urmă în cazul Germaniei de Est, din cauza vitezei cu care s-a prăbuşit edificiul statului. În mijlocul colapsului, spionajul SUA care căuta arhivele STASI a dobândit arhivele Rosenholz înainte de a fi expediate la Moscova sau dispersate prin nenumăratele clădiri ale STASI. Baza de date, reconstruită şi decriptată, a acestei arhive a serviciilor secrete externe a scos limpede la iveală relaţia ostilă dintre serviciile României şi ale Tratatului de la Varşovia şi, împreună cu dosarele est-germane care au supravieţuit referitoare la operaţiunea INTERKIT, au oferit un road map care a explicat şi alte informaţii incidentale despre operaţiuni ale KGB asupra României, oferite de foşti ofiţeri de informaţii sovietici, şi au fost ulterior confirmate de rapoartele puternic cenzurate din arhivele serviciilor bulgare.</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Paradoxal, în ciuda opoziţiei neabătute la dominaţia sovietică în regiune, în anii ‘80, chiar şi după ce România îşi pierduse locul strategic, agenţii dubli sovietici din ţară au fost capabili să strângă capital din impopularitatea lui Ceauşescu, să discrediteze toate iniţiativele independente de politică externă şi de securitate ale României şi să exercite controlul temporar asupra instituţiilor de securitate şi de afaceri, în timpul şi imediat după Revoluţia din 1989. Este ilustrativ în acest sens faptul că fostul ambasador în Statele Unite şi agentul dublu sovietic, Silviu Brucan, a propus cu succes alţi cunoscuţi agenţi dubli sovietici în posturi cheie pentru securitatea naţională, în timpul şi după revoluţie, inclusiv pe ministrul apărării Nicolae Militaru (26 decembrie 1989 – 14 februarie 1990), pe fostul director al serviciului de informaţii externe Mihai Caraman (13 ianuarie – 23 aprilie 1992). Brucan însuşi a devenit principalul consilier al preşedintelui Iliescu până în iunie 1990 şi a rămas alături de primul-ministru Petre Roman până în septembrie 1991. Era greu de aşteptat o transparenţă a arhivelor serviciilor din partea cuiva care, aşa după cum îi declara în decembrie 1989 lui Viktor Zagladin, şeful Secţiei Internaţionale a Comitetului Central Sovietic, „va face totul pentru a combate imperialismul american, chiar dacă aceasta contravenea directivelor ONU şi legilor internaţionale.” Continuitatea post-1989 a revoluţiei „negociate” În cele din urmă, spre deosebire de revoluţia din România, care a condus la dezintegrarea instituţiilor, la anularea constituţiei şi la o abruptă şi imediată schimbare de putere, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia şi Bulgaria şi-au negociat schimbarea de guvern. Continuitatea rezultantă a instituţiilor administrative ale statului şi continuitatea virtuală a personalului instituţional a diminuat posibilitatea ca adevăruri surprinzătoare să iasă la suprafaţă din acele sedii, mai ales în condiţiile competiţiei post-comuniste. Ca o ironie, cu toate că fusese singura ţară care îşi dizolvase aparatul de spionaj, desfiinţând direcţii întregi şi concediind peste 60% din personal în timp ce celelalte ţări şi-au asigurat o remarcabilă stabilitate a cadrelor şi aranjamentelor instituţionale, numai despre România s-a spus că tărăgăna reforma serviciilor”. Chiar şi Cehoslovacia a optat pentru continuitate până la sfârşitul anului 1990 când, cu sprijin excepţional din partea Marii Britanii, SUA şi Germaniei a introdus o reformă radicală. Chiar şi acea reformă a lăsat personalul şi structurile serviciilor militare de informaţii practic neatinse şi a menţinut mare parte din personalul din serviciul extern. Situaţia a fost de departe mult mai proastă în Polonia şi Ungaria, unde aceleaşi discuţii de la masa rotundă şi-au atins strălucit scopul de a face o tranziţie paşnică de la sistemul partidului unic la cel pluripartid şi a menţinut o mare parte din conducerea armatei şi a serviciilor instruită de KGB şi GRU.</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Raportul Macierewicz, elaborat de guvernul polonez în februarie 2007, a detaliat modul în care ofiţerii din serviciile militare au continuat să fie instruiţi în taberele GRU şi KGB, nu numai între 1989-1991, ultimii ani ai Uniunii Sovietice – dar şi în perioada 1992-1993, de către serviciile succesoare ruseşti, uşor reformate. Numirile şi promovările au continuat să se facă dintre cadrele „de perspectivă”, aprobate şi instruite de Moscova, incluzând trei dintre şefii şi patru dintre adjuncţii de servicii, până şi după intrarea în noul mileniu. Spre exemplu, 301 de instructori sovietici/ruşi au activat în serviciul de informaţii militare al Poloniei (WSI) între 1991-2006, iar câteva zeci de absolvenţi activau în „eşalonul superior” al structurilor WSI chiar şi în 2006. Stabilitatea cadrelor din serviciile maghiare, antrenate de KGB şi GRU, a fost chiar mai mare. Atunci când Ungariei i-a revenit şefia Comitetului NATO de contraspionaj a explodat un scandal internaţional pentru că şeful serviciului de contraspionaj maghiar – Serviciul de securitate naţională (NBH) – petrecuse şase ani şi jumătate la Academia KGB Dzerjinschi din Uniunea Sovietică. În acelaşi timp, directorul general al contraspionajului militar (Serviciul de securitate militară: KBH) şi ofiţeri responsabili cu arhivarea, atât de la KBH cât şi de la serviciul de informaţii externe (Serviciul de Informaţii: IH), erau absolvenţi ai academiei KGB. Unii observatori au privit aceste conexiuni ca fiind un câştig, oferind mai multe informaţii asupra serviciilor ruseşti, asupra metodelor şi operaţiunilor acestora. Totuşi, aşa după cum menţiona raportul Macierewicz, scopul principal al instructorilor KGB şi GRU era identificarea dependenţelor şi slăbiciunilor studenţilor şi vulnerabilităţile instituţionale ale serviciilor ţărilor de origine, sugerând mijloace de contracarare. Cel puţin în cazul Bulgariei, reţeaua cooperării clandestine, „construită timp de 45 de ani”, a însemnat că personalul superior „diplomatic, de securitate şi militar şi-a păstrat obiceiurile şi practicile de a-şi coordona atitudinile şi practicile” cu Kremlinul. De aceea, este mult mai probabil ca Moscova să fi continuat să-şi exercite influenţa pentru păstrarea secretului asupra operaţiunilor trecute şi să conducă politica curentă, şi în cazul Poloniei şi Ungariei, făcând improbabil faptul ca membri ai conducerii serviciilor să se grăbească să dezvăluie ceva ce Moscova ar fi dorit să păstreze secret. Chestiuni şi Alianţe care au precedat comunismului şi au succedat comunismului. Basarabia Pe lângă continuitatea structurilor, a personalului şi a atitudinilor partenerilor „apropiaţi”, existau de asemenea mai multe interese specifice care s-au menţinut după colapsul Uniunii Sovietice. În puternic contrast cu relaţia polonezo-rusă, în care problemele frontierelor, identităţii naţionale, opţiunilor politice fuseseră rezolvate în mare măsură înainte de sfârşitul războiului rece, problemele care au alimentat ostilitatea sovietică şi maghiară împotriva României s-au menţinut în continuare în noul mileniu. În consecinţă, cu toate că chestiunile Basarabiei/Moldovei şi Transilvaniei au rămas ţinte prioritare ale spionajului ungar sau sovietic încă de la sfârşitul primului război mondial, aproape nimic despre operaţiunile maghiare sau sovietice nu a fost declasificat sau publicat. Legea securităţii naţionale a Ungariei, de exemplu, stipulează clasificarea operaţiunilor de spionaj pentru o perioadă de până la 90 de ani, făcând improbabilă, pe termen mediu, posibilitatea unor revelaţii arhivistice, referitoare la perioada comunistă. Într-adevăr, structurile tradiţionale de cooperare au fost mult întărite prin similarităţile dintre diaspora maghiară post-imperială şi mult mai numeroasa diasporă rusă „din vecinătate”, după colapsul imperiului sovietic. Ungaria a fost primul stat cu care Rusia a încheiat un tratat bilateral de ţară, în decembrie 1991, pregătit anterior la ambasada Ungariei de la Moscova. Moscova şi Budapesta au stabilit atunci relaţionarea oficială a disputelor etnico-teritoriale cu România, semnând în noiembrie 1992 o declaraţie comună de cooperare pentru Asigurarea Drepturilor Naţionale, Etnice, Religioase şi Lingvistice ale Minorităţilor, document desemnat de ambele părţi drept un punct de cotitură în relaţiile ruso-maghiare. Liderii postcomunişti din Ungaria au susţinut cu insistenţă autonomia teritorială a maghiarilor din Transilvania, reminiscenţă a campaniei revizioniste de decenii, lansată de Budapesta după primul război mondial. Într-adevăr, cei doi care, în 1987, au întemeiat ceea ce urma să devină primul partid conducător al Ungariei post-comuniste – Forumul Democratic Maghiar - au fost Sandor Csoori, preşedinte al Federaţiei Mondiale a Maghiarilor, înfiinţată în 1927 pentru a forţa pretenţii teritoriale, şi un proeminent iredentist, Istvan Czurka. În orice caz, acuzaţiile exagerate de încălcare a drepturilor minorităţilor, asimilare forţată şi „genocid cultural”, care părea plauzibile în perioada izolării României din timpul Războiului Rece, au făcut loc primelor misiuni de supraveghere din partea instituţiilor europene. Transparenţa referitoare la aceste aspecte ale relaţiei sale cu România lipsesc în cazul Rusiei.</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">La începutul anilor ‘90, Kremlinul era intens preocupat de atracţia pe care o Românie stabilă, orientată spre vest ar fi putut să o exercite asupra Republicii Socialiste Moldova. La fel cum URSS propaga imaginea României ca având „o influenţă primitivă şi negativă asupra identităţii moldoveneşti”, ceea ce impunea protecţia sovietică împotriva „asimilării româneşti” în perioada războiului rece, dezinformarea rusă alimenta acum animozitatea Chişinăului şi Kievului împotriva Bucureştiului, prezentândul ca având „ambiţii teritoriale faţă de Moldova şi părţi ale Ucrainei pe care le pierduse în favoarea URSS, după cel de-al doilea război mondial”, în timp ce descriau Moscova „ca fiind apărătoarea integrităţii teritoriale a vecinilor din nord ai României”. La începutul anilor ‘90, CIA considera că „presiunile separatiste vor continua să crească” în RSS Moldova şi că: Sentimentele naţionaliste din Moldova au fost întărite de evenimentele recente din România. E posibil ca ele să se intensifice dacă noul regim român va putea stabiliza ţara şi va începe să introducă un sistem politic democratic, viabil. Opt luni mai târziu, comunitatea serviciilor de informaţii ale SUA a căzut de acord că, în timp ce Moldova va continua să încerce să obţină independenţa, „o deplasare a României către un mai puternic autoritarism, îi va face, probabil, pe moldoveni să-şi dorească să rămână în Uniune.” Deci, Moldova Sovietică putea fi păstrată şi apropierea Moldova-România putea fi blocată, împiedicând consolidarea autorităţii administrative şi progresul reformelor din România, încurajând turbulenţele, divizarea şi reacţiile autoritare. În cazul în care KGB-ul a tras concluzii privitoare la evoluţia relaţiei Moldova-România similare cu cele ale CIA, atunci este probabil că acesta a identificat un interes pentru continuarea instabilităţii din România. Focalizarea Rusiei pe relaţia Moldova-România a devenit mult mai intensă în 1993, când NATO şi-a deschis oficial uşa pentru noi membri, iar SUA au iniţiat primul program de asistenţă pentru România. O Românie stabilă, prosperă şi sigură ar fi exercitat o atracţie enormă pentru Republica Moldova şi, posibil, chiar şi pentru Ucraina. Evgheni Primakov, director adjunct al KGB şi şef al Primul Directorat - redenumit rapid Sluzba Vneshnei Razvedki: SVR, la începutul lui octombrie 1991- a condus campania împotriva extinderii NATO, insistând că România va emite pretenţii teritorial dacă va fi admisă în Alianţa Nord Atlantică şi îşi va anexa Moldova. Primakov s-a implicat şi în dezinformările privitoare la discreditarea conducerii independente a României, afirmând, de exemplu, că „Ceauşescu a cerut să fie trimise trupe sovietice în România” pentru a-l sprijini în timpul Revoluţiei când, de fapt, conducătorul român protesta energic contra inexplicabilului aflux de „turişti” sovietici din ţară „şi ameninţa cu contramăsuri”. Kremlinul post comunist a încercat, de asemenea, să exploateze „eşecul” stabilirii de relaţii bune cu vecinii – o cerinţă premergătoare pentru statutul de membru NATO – ca pârghie de manevră a tratatului de alianţă cu România. În efortul său de dezbinare a Chişinăului şi Bucureştiului, de exemplu, chiar şi cel mai dezinteresat ajutor şi asistenţă românească au fost etichetate drept amestec în treburile interne ale Moldovei, ajutând evident, în acelaşi timp, separarea regiunii Transnistria şi exercitând puteri monopoliste pentru adjudecarea conflictului Moldova-Transnistria şi a urmărilor acestuia. Emblematică pentru strategia Rusiei a fost condiţionarea tratatului bilateral cu Bucureştiul de includerea unei clauze care să excludă aderarea la alianţa nordatlantică. Drept rezultat, România a fost singurul stat fost membru al Tratatului de la Varşovia cu care Rusia a refuzat să încheie un astfel de tratat de-a lungul anilor ‘90. În cele din urmă, Moscova a acceptat să încheie un astfel de tratat, numai după iulie 2003, la aproximativ opt luni după ce NATO a anunţat oficial admiterea României şi la peste un deceniu după ce Rusia încheiase tratate similare cu Polonia, Ungaria, Cehoslovacia şi Bulgaria. Insistenţa Rusiei, din 2008, ca SUA să anuleze unilateral acordurile de înfiinţare a unor baze militare în România şi continua sa implicare în problemele Moldovei, într-o manieră care descurajează puternic relaţii mai apropiate cu România, indică persistenţa unor obsesii strategice foarte similare cu cele care au motivat ostilităţile anterioare ale sovieticilor faţă de România. Ca urmare, în viitorul apropiat, pare a fi redusă posibilitatea unor interese instituţionale care să aducă o clarificare a relaţiilor şi operaţiunilor Moscovei contra României, din perioada războiului rece.</span></p> <p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Ambiţii imperiale, conflicte comuniste Larry Watts pune acest capitol al lucrării sub un Motto datorat lui…Leon Troţki, din 1921 : ” Aceste fapte fac lumină asupra declaraţiilor ciudate, deplasate şi absolut monstruoase făcute de unii…referitoare la faptul că între România, Rusia şi Ucraina “relaţiile de bună vecinătate” ar fi avut un loc primordial.Dacă am da o interpretare mai largă acestui tip de relaţii de bună vecinătate, diferenţa dintre război şi pace ar dispărea cu totul…” De-a lungul primelor 30 de pagini din acest capitol , reputatul istoric american relatează cronologic, cu date concrete, că, de fapt, „lupta clandestină dintre România şi celelalte state membre ale Tratatului de la Varşovia a fost ecoul unei scheme de comportament cu o durată de peste…un secol”! „Puterile imperiale , direct implicate în regiune - Imperiul Rus, Monarhia Austro-Ungară sau Imperiul Otoman - nu puteau privi favorabil unificarea şi independenţa Principatelor Române(…) In special Rusia ţaristă şi partea ungară a dualei monarhii se temeau că unirea principatelor ar reprezenta o irezistibilă atracţie pentru majorităţile etnice româneşti din Basarabia şi Transilvania(…)Astfel de temeri erau bine motivate, dat fiind şovinismul extreme al conducătorilor ruşi şi maghiari împotriva locuitorilor români, care fuseseră privaţi de drepturi, în secolele 19 şi 20. Atât St.Petersburgul, cât şi Budapesta se temeau că un stat românesc consolidat va constitui un punct de reper pentru mişcările naţionale ale popoarelor din Europa de Sud-Est” Cu alte cuvinte, istoricul american demonstrează că strânsa legătură ruso-maghiară a căutat să submineze mai bine de un secol consolidarea statului şi credibilitatea României, ca potenţial partener pentru puterile externe. Din acest al doilea capitol al lucrării, publică fragmentul intitulat Influenţa asupra politicii Cominternului De la înfiinţarea sa, la începutul lui martie 1919 şi până la dizolvarea sa oficială, în 1943, Cominternul a fost centrul mişcării comuniste mondiale şi forul în care erau rezolvate conflictele de partid. Dintre toate partidele din statele care urmau să facă parte din Blocul Sovietic, România era cel mai slab situată în definirea unei perspective cu caracter naţional şi, cu atât mai puţin, în apărarea unui asemenea caracter. În perioada primilor ani ai existenţei Cominternului, România a fost singura care nici măcar nu era reprezentată la Congres, cu atât mai puţin în forurile de decizie şi în aparatul administrativ. Chiar şi după afilierea românilor la Comintern, în 1921, ei au rămas o prezenţă insignifiantă în comparaţie cu toţi ceilalţi viitori „parteneri apropiaţi” din Tratatul de la Varşovia. Absenţa românească era în contrast flagrant cu prezenţa şi influenţa ungurilor în Comintern. Ei au avut una dintre cele mai largi reprezentări din Europa de Est, formată atât din foşti prizonieri de război recrutaţi de Armata Roşie – un număr de 100.000 adică 33% dintre voluntarii prizonieri de război din Războiul Civil Rus – şi refugiaţi, foşti membri ai guvernului Kun. Astfel, un număr extraordinar de „vechi bolşevici” maghiari cu cetăţenie sovietică – zeci de mii – au devenit elemente de bază ale aparatului Cominternului şi ale altor organe sovietice. Infiltrate larg şi adânc în structurile de putere sovietice, datorită rolului avut în stadiile iniţiale ale revoluţiei şi războiului civil, rolul şi dimensiunea lor le-au oferit o influenţă enormă asupra politicii sovietice şi a Cominternului. Într-unul din momentele cele mai proaste, ungurii ocupau 300 de poziţii în aparatul Comintern şi erau prezenţi la cele mai înalte niveluri de decizie, de la management şi până la tâmplari şi instalatori la Hotelul moscovit Lux, care îi găzduia pe membrii din străinătate ai Cominternului. Prezenţa lui Kun, Endre Rudiansky şi Matyas Rakosi în conducerea Comintern arată onoarea cu care erau trataţi la Moscova. Jenö Varga a condus timp de peste două decenii Institutul de Economie Mondială şi Relaţii Internaţionale (IMEMO) – un centru de informaţii şi think-tank. Jenö Landler, succesorul lui Bohm la comanda Armatei Roşii Ungare, în iulie 1919, a fost unul dintre cei şapte străini îngropat la Zidul Kremlinului (şi singurul ne-occidental).??? Ungurii au avut una dintre cele mai ridicate rate de supravieţuire din perioada purificărilor din anii 30, care au eradicat practic etnicii polonezi, români şi germani din Comintern. Stalin i-a tratat, în perioada Ezhovschina, mai degrabă ca pe o naţionalitate sovietică, decât ca pe trădători „străini”. Nikolai Ezhov însuşi a subliniat în diverse ocazii că ţintele sale principale erau „polonezii, românii şi germanii”, în timp ce Stalin stabilea că statele europene implicate în conspiraţia „Zinovevistă-Troţchistă” erau Germania, Polonia, România, Finlanda şi Statele Baltice – nu Ungaria (şi respectiv Cehoslovacia sau Bulgaria). Stalin a intervenit chiar, atunci când Iezhov l-a reprimat pe Directorul IMEMO, Varga, pentru „atitudinea sa extrem de necooperantă” şi l-a apărat pe ungur. Influenţa din cadrul Serviciilor de informaţii sovietice. Cominternul in Romania Mai important, Cominternul constituia sediul unei reţele clandestine internaţionale de agenţi, care operau împotriva guvernelor din statele lor de origine, în serviciul „revoluţiei mondiale” care, prin „centralizarea democratică”, devenise sinonimă cu Moscova. Sarcinile principale ale Cominternului erau finanţarea acoperită, propaganda albă şi neagră şi spionajul direct, toate acestea în scopul construirii unei reţele de partide comuniste necesare pentru doborârea „revoluţionară” a adversarilor. Operativii Cominternului nu au avut prea multe probleme în realizarea transferului de la conspiraţia politică acoperită, la munca de informaţii oficială. Ei erau deja, în principal, agenţi de informaţii, care operau pentru o putere străină şi foloseau metodele învăţate la Moscova: nume false, documente false, legende, comunicări criptate, căsuţe poştale oarbe, finanţări acoperite, construirea de reţele şi contrafilajul. Tentativele de a-i exonera pe Cominternişti de a fi fost agenţi sovietici, fãcând deosebirea între aceştia şi ofiţerii de informaţii sovietici, nu ţine cont de aceastã realitate fundamentalã. De exemplu, viitorul conducãtor maghiar Imre Nagy a fost cominternist şi agent NKVD, cu toate cã s-au fãcut încercãri de negare a ambelor afilieri. Eforturi similare au fost fãcute referitor la Valter Roman, Silviu Brucan şi Leon Tismãneanu, ultimul fiind unul dintre primii doi cei mai bine plãtiţi agenţi sovietici din 1945. Toţi cominterniştii trimişi peste hotare erau agenţi sovietici. Nu existau graniţe fixe între munca de partid şi cea de spionaj sau între diversele servicii ale tinerei comunitãţii de informaţii sovietice, iar cominterniştii treceau constant de la o activitate sau organizaţie la alta. Reţelele de informaţii sovietice erau construite pe scheletul stângii radicale, stabilit mult înainte de fondarea Cominternului în 1919. Cei 300.000 de prizonieri de rãzboi care au trecut la bolşevici şi s-au oferit voluntari în perioada Rãzboiului Civil au furnizat bazinul iniţial de recrutãri pentru serviciile de informaţii şi cele coercitive sovietice. Supra-reprezentarea ungurilor printre voluntarii prizonieri de rãzboi s-a oglindit şi în servicii. În Siberia, în anii 1920-1930, ei erau atât de prevalenţi în sistemul de securitate sovietic, încât termenul vengrii (cuvântul rusesc pentru ungur) era sinonim cu Cheka (CEKA). Bela Kun, tot un agent al Cominternului, a fost probabil cel mai cunoscut, dar au existat de asemenea personaje proeminente în organizaţiile succesoare OGPU, GPU şi NKVD. Karl V. Pauker, de exemplu, a fost şef al Serviciului de Gardã NKVD, responsabil cu paza personalã a lui Stalin (pânã la epurãrile din 1930) şi un intim al dictatorului. Teodor Maly - unul dintre „cei mai mari ilegalişti” al cãrui portret a fost aşezat mai apoi „pe pereţii din Camera memorialã a KGB” – i-a recrutat între 1936-1937 pe membrii grupului de la Cambridge „Cei cinci magnifici” (iar compatriotului sãu Laszlo Dobos - Louis Gibarti i se atribuie recrutarea iniţialã a lui Philby, în 1934). RU a fost primul şi probabil cel mai frecvent recrutor al „credincioşilor adevãraţi” din Comintern. La începutul lui 1918, la simpla solicitare a RU, Cominternul va hotãrî ca „un mare numãr, uneori sute de comunişti, sã devinã agenţi sovietici secreţi.” Eclipsaţi poate de polonezii şi nemţii din RU, ungurii tot s-au putut mândri cu agenţi precum Bela Vago, şeful operaţiunii „corespondenţii muncitori” (RABCOR) din Germania, Arthur Koestler şi Sandor (Alexander) Rado de la Red Orchestra. Rado, cu toate cã avea numai 19 ani când a intrat în Armata Roşie a lui Kun, era considerat un membru al „vechii gãrzi” din Moscova, transferat „în cele mai înalte cercuri ale Internaţionalei Comuniste” şi care se bucura de protecţia „preşedintelui Comintern, Zinoviev”. În 1919, Rado a organizat prima agenţie sovieticã de presã (ROSTA) în Haparanda, Suedia, combinând jurnalismul cu munca de informaţii, ceea ce va deveni „o a doua naturã a Rado” şi o specialitate a spionajului maghiar. Fostul comisar de rãzboi al lui Kun, Vilmos Böhm, operând sub numele de cod sovietic Orestes, s-a infiltrat în spionajul britanic (şi american) în perioada celui de-al doilea rãzboi mondial. Lucrând în Camera britanicã de analizã a presei din Stocholm (British Press Reading Office), el a influenţat evaluãrile tentativelor aliaţilor lui Hitler de a pãrãsi Axa, poziţionându-se în acelaşi timp ca intermediar pentru ieşirea Ungariei din alianţã. Lui Böhm i se atribuie manipularea operaţiunilor lui Raul Wallenberg şi, apoi, facilitatea arestãrii sale de cãtre autoritãţile sovietice. Cel mai puternic serviciu de spionaj, din punct de vedere al legãturii directe la ierarhia sovieticã, era Departamentul de relaţii internaţionale (Otdyel Mezhdunarodnoi Svyazi: OMS) al Cominternului. OMS acţiona ca un centru de coordonare al celorlalte servicii, ducând în acelaşi timp la îndeplinire funcţia de bazã, aceea de conducere a partidelor comuniste strãine. Acesta distribuia ordine, fonduri şi teme de propagandã partidelor „naţionale”; servea drept contact cãtre organizaţiile din ilegalitate; asigura documente false agenţilor Comintern; menţinea contactul cu celelalte organe ale securitãţii sovietice şi conducea operaţiunile de spionaj şi culegere de informaţii din strãinãtate. Fostul şef al operaţiunilor sovietice de spionaj din Europa îl descria drept „inima Cominternului”, care controla liderii „partidelor comuniste autonome din Europa”. Pe lângã celelalte funcţii, OMS conducea falsele organizaţii de front „Prietenii Uniunii Sovietice şi gãzduia organizaţii” umanitare şi pentru drepturi civile aşa-zis non-partizane. Propaganda OMS şi efortul de dezinformare din Occident erau conduse de Willy Münzenberg şi de mâna sa dreaptã, fostul prizonier de rãzboi sovietic, Lászlo Dobos, mai bine cunoscut sub numele clandestin Louis Gibarti. Münzenberg şi Gibarti au creat o vastã reţea de organizaţii şi camarazi neştiutori care puteau fi mobilizaţi în sprijinul Moscovei, prin ceea ce Münzenberg denumea „Clubul Inocenţilor”. Gibarti-Dobos sunt consideraţi a fi fondatorii tehnicii împletirii „propagandei cu spionajul şi acţiunile sub acoperire” – baza „mãsurilor active – şi având o contribuţie la inventarea frontului „agenţiilor de presã”, care puteau „plasa pentru propagandã poveştile fabricate, dorite de aparat, puteau servi ca acoperire pentru agenţi şi ca acoperire pentru fluxul de informaţii obţinut din spionaj.” În 1924, când Moscova a anunţat crearea Republicii Socialiste Sovietice Autonome a Moldovei – „baza României sovietice” – care în cele din urmã „va elibera fraţii care gemeau sub jugul oligarhiei”, centrele sovietice de informaţii din Odesa şi Tiraspol au condus o „revoltã”, cu centrul în oraşul basarabean Tatar Bunar, care a fost rapid înãbuşitã de Siguranţã şi de militarii români. Müntzenberg şi Gibarti au montat apoi o campanie „umanitarã” internaţionalã, împotriva autoritãţilor române pentru eliberarea „ţãranilor şi muncitorilor nevinovaţi” aduşi în faţa tribunalului. Intelectualii Romain Rolland şi Henri Barbusse au fost foarte uşor de înrolat în aceastã campanie, din moment ce colegul lor, secretar la asociaţia Amsterdam-Peyler, Alex Kellerman (Sandor Nogradi) era tot agent OMS. Gibarti şi şeful lui au activat apoi în SUA, creând nenumãrate organizaţii umanitare, producând filme la Hollywood şi adunând semnãturi ale senatorilor şi congresmanilor SUA pe petiţiile lor. J.Peters (Joszef Peter), veteran al Armatei Roşii maghiare, a condus Departamentul pentru Minoritãţi Naţionale al Partidului Comunist din Statele Unite ale Americii (CPUSA) înainte sã devinã sã devinã şeful „aparatului secret” ilegal al CPUSA, între 1929 şi iunie 1938. Confirmat în funcţie de ofiţerul de legãturã al Cominternului din SUA, John Pepper (fostul comandat în Armata Roşie maghiarã, Joszef Pogany), el a lucrat în principal pentru spionajul Cominternului şi, deci, cu GRU şi NKVD INO. Penetrând Departamentul de Stat al SUA, serviciile armate, Departamentul de Interne etc., Peters a creat reţeaua de spioni care îi includea pe Whittaker Chambers şi Alger Hiss şi a pus bazele masivei infiltrãri a primei agenţii de spionaj americane: Biroul pentru Servicii Strategice (Office of Strategic Services - OSS) din perioada rãzboiului. Penetrarea extensivã a secţiilor balcanicã şi maghiarã din departamentul de analizã şi cercetare al OSS, au permis Moscovei nu numai sã capete o imagine internã inestimabilã asupra percepţiilor şi intenţiilor SUA, dar sã şi influenţeze analizele într-o direcţie favorabilã. Coaliţiile „naţionale” din Comintern Dominaţia sovieticã asupra comunismului basarabean şi dobrogean şi directul control maghiar asupra stângii radicale din Transilvania s-au transformat într-o schemã complexã şi unicã de control asupra RCP care s-a menţinut din 1918 pânã mult dupã venirea la putere a comuniştilor, dupã al doilea rãzboi mondial. Situaţia s-a complicat din cauza antagonismului adesea deschis dintre „basarabeni” şi „transilvãneni”, pe de o parte şi comuniştii din Vechiul Regat, pe de altã parte. Conducerea Cominternului, deja iritatã cã singura revoluţie victorioasã dintr-o altã ţarã fusese înfrântã de armata românã, era „furioasã” cã românii, nu numai cã nu duseserã la îndeplinire ordinele specifice „de a-l ajuta pe Kun şi a sabota acţiunile guvernului român”, ci „îi avertizaserã public pe comuniştii unguri „sã scoatã la ivealã ţelurile naţionaliste” şi „sã spunã în faţa opiniei publice cã doresc o Ungarie mare”, în loc sã compromitã idealurile comunismului „prin intenţiile naţionaliste „ascunse în spatele ideilor socialiste”. Dupã aceea, comuniştilor români li s-a atribuit un statut inferior în mişcarea comunistã, nu mult diferit de marginalizarea şovinistã a etnicilor români din perioada imperiilor. Una dintre primele întrebãri adresate românilor atunci când au solicitat afilierea la Comintern, în noiembrie 1921, a fost: „ce au fãcut în sprijinul Republicii Sovietice Ungare?” „Aripa transilvãneanã”, încã ramurã a Partidului Comunist Ungar, a refuzat cu ostentaţie sã negocieze afilierea pentru nou-înfiinţatul Partid Comunist Român (PCR), în timp ce partidul bulgar şi cel maghiar s-au angajat „într-o campanie pe termen lung împotriva României şi a clasei sale muncitoare, în interiorul Internaţionalei”, acuzând PCR de „deviaţionism social-patriotic”. Agendele „basarabeanã” şi „transilvãneanã” erau destul de clar reflectate în linia Cominternului pentru cesiunea de teritorii româneşti cu afilierea minoritarã, mai degrabã decât majoritarã la statele vecine. Introdusã oficial la şedinţa Federaţiei Comuniste Balcanice din decembrie 1923 (la care au participat Rakovschi, Dimitrov şi Stepanov), anunţarea acestei linii a coincis cu crearea Organizaţiilor Revoluţionare Dobrogene şi Basarabene .</span></p>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-44323507730340534042011-01-02T13:37:00.000-08:002011-01-02T13:40:28.415-08:00SOCIETATEA CIVILĂ ÎL EVACUEAZĂ PE OPRESCU DE LA PRIMĂRIE<h2 style="color: rgb(255, 0, 0); font-weight: bold;"><span style="font-size:78%;"><a href="http://regenerationromania.wordpress.com/2010/12/17/sorin-oprescu-%e2%80%93-proclamat-independent-fata-de-legile-tarii-si-de-functia-de-primar-al-bucurestiului/" rel="bookmark" title="Read Sorin Oprescu – proclamat independent faţă de legile ţării şi de funcţia de Primar al Bucureştiului">http://regenerationromania.wordpress.com/2010/12/17/sorin-oprescu-%E2%80%93-proclamat-independent-fata-de-legile-tarii-si-de-functia-de-primar-al-bucurestiului/</a></span></h2><h2 style="color: rgb(255, 102, 0);"><span style="font-size:130%;"><a href="http://regenerationromania.wordpress.com/2010/12/17/sorin-oprescu-%e2%80%93-proclamat-independent-fata-de-legile-tarii-si-de-functia-de-primar-al-bucurestiului/" rel="bookmark" title="Read Sorin Oprescu – proclamat independent faţă de legile ţării şi de funcţia de Primar al Bucureştiului">Sorin Oprescu – proclamat independent faţă de legile ţării şi de funcţia de Primar al Bucureştiului</a></span></h2> <small style="font-weight: bold; color: rgb(255, 102, 0);" class="date"> <span class="date_day">17</span> <span class="date_month">12</span> <span class="date_year">2010</span> </small> <p style="text-align: justify;"><strong><a href="http://regenerationromania.files.wordpress.com/2010/12/img_4336-large.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-511" title="IMG_4336 (Large)" src="http://regenerationromania.files.wordpress.com/2010/12/img_4336-large.jpg?w=510&h=382" alt="" height="382" width="510" /></a><span style=";font-family:arial;font-size:100%;" >ONG-urile protestează împotriva proiectului Primarului General al Capitalei, Sorin Oprescu, de construire a tronsonului Buzeşti – Berzei – Vasile Pârvan şi îi cer demisia.</span></strong></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Numeroase organizaţii civice şi cetăţeni ai Bucureştiului au protestat astăzi, în faţa Primăriei Generale a Bucureştiului împotriva proiectului de realizare a şoselei Buzeşti – Berzei – Vasile Pârvan. Principalul promotor al şoselei care mutilează o zonă centrală a Bucureştiului de o importanţă istorică şi urbanistică inestimabilă a fost găsit vinovat de încălcarea gravă a statutului de protecţie a monumentelor istorice, violarea drepturilor cetăţenilor expropriaţi precum şi de prejudicii grave aduse mediului şi sănătăţii oamenilor prin accenturarea problemelor de mediu ale oraşului. Protestatarii au somat Primarul Capitalei să elibereze în 72 de ore funcţia pe care o deţine în mob abuziv la conducerea Capitalei şi au solicitat Consiliului General abandonarea de urgenţă a proiectului de construire a şoselei.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Lucrarea de mare anvergură dublează Diametrala N-S a Bucureştiului pe o porţiune de 3 kilometri în zona Buzeşti – Berzei – Vasile Pârvan. Aceasta este prima etapă a proiectului de lărgire a Diametralei între străzile Buzeşti – Berzei – Vasile Pârvan – B.P. Haşdeu – Uranus – Calea Rahovei al cărei buget este de 330 de milioane de euro din fonduri de stat.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">În iunie 2010, proiectul a fost declarat de utilitate publică pentru municipiul Bucureşti, considerându-se că ar duce la o fluidizare a traficului în zonă. Pentru a face loc şoselei propuse, Primăria a iniţiat exproprierea şi demolarea a peste 80 de clădiri, mare parte dintre ele situate în zone protejate şi în zone de protecţie ale monumentelor istorice, iar alte 14 fiind clasificate ca monumente istorice. Tronsonul afectează în total nu mai puţin de 8 zone protejate dintre cele 98 ale Bucureştiului. Proiectul nu a trecut prin nicio procedură de consultare cu publicul afectat sau interesat, nu este reglementat printr-un plan de urbanism legal aprobat şi nu deţine un acord de mediu sau avizele legale ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru demolarea clădirilor monument istoric.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">În luna decembrie a acestui an, familiile expropriate au primit din partea Primăriei somaţii de evacuare a imobilelor în 72 de ore, iar lucrările de demolare a două clădiri care beneficiază de statutul de protecţie a monumentelor istorice au fost realizate în timpul nopţii din dispoziţii ale Primarului General Sorin Oprescu.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Protestarii, activiştii şi familiile expropriate şi evacuate din zona de impact a proiectului l-au întâmpinat azi în faţa Primăriei Generale a Bucureştiului pe Primarul Sorin Oprescu cu bannere pe care se puteau citi mesajele „Oprescu mutilează Bucureştiul!”, „Oprescu = Infractor, Oprescu = Dictator, Oprescu=Ceauşescu”, „Oprescu aruncă oamenii în [auto]stradă!”, „Oprescu, independent de justiţie”.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">De asemenea, Oprescu a fost aşteptat cu un buldozer pe care se putea citi „Maşina lui Oprescu” şi i-a fost înmânată o somaţie de eliberare în 72 de ore a funcţiei pe care o deţine în mod abuziv în fruntea oraşului.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Acţiunea a fost susţinută de organizaţiile neguvernamentale: Asociaţia Salvaţi Bucurestiul, Re.Generation, Pro-Domo, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Salvaţi Dunărea şi Delta, Agenţia de Monitorizare a Presei – ActiveWatch, Ecopolis, Ecocivica, EcoAssist, Viitor Plus, Komunitas, Miliţia Spirituală.</span></p> <p><a href="http://regenerationromania.files.wordpress.com/2010/12/002.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-512" title="002" src="http://regenerationromania.files.wordpress.com/2010/12/002.jpg?w=510&h=520" alt="" height="520" width="510" /></a></p> <p><a href="http://regenerationromania.files.wordpress.com/2010/12/003-large.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-513" title="003 (Large)" src="http://regenerationromania.files.wordpress.com/2010/12/003-large.jpg?w=510&h=382" alt="" height="382" width="510" /></a></p>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-16537246465207250162010-12-17T11:30:00.000-08:002010-12-18T10:40:50.644-08:00LANSARE DE CARTE. "ÎNTÂLNIREA CU CEL CE M-A ÎMPUŞCAT"<span style="color: rgb(255, 102, 0); font-weight: bold;font-family:arial;font-size:130%;" ><span class="UIStory_Message">CARTEA REVOLUŢIONARULUI FLO</span></span><span style="color: rgb(255, 102, 0); font-weight: bold;font-family:arial;font-size:130%;" ><span class="UIStory_Message">RIAN CRISTACHE VA FI LANSATĂ OFICIAL CHIAR PE 21 DECEMBRIE, LA 21 DE ANI DE LA EVENIMENTELE ÎN CARE ACESTA A FOST RĂNIT!</span></span><h3 face="arial" style="font-weight: bold; font-family: arial; color: rgb(204, 102, 0);" class="UIIntentionalStory_Message" ft="{"type":"msg"}"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQy5xC-g8BI/AAAAAAAAAR4/NjKdQL1_2BU/s1600/jpg.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 231px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQy5xC-g8BI/AAAAAAAAAR4/NjKdQL1_2BU/s320/jpg.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5552016692904783890" border="0" /></a></h3> <h3 style="font-weight: normal; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 255); font-family: arial;font-family:arial;" class="UIIntentionalStory_Message" ft="{"type":"msg"}"><span style="font-size:100%;"><span class="UIStory_Message">Amintirile revoluţionarului Florian Cristache, împuşcat în seara de 21 Decembrie 1989, în timpul manifestaţiei anticomuniste de la Dalles-Intercontinental (Piaţa Universităţii), amintiri reunite în volumul "Întâlnirea cu cel ce m-a împuşcat", vor fi lansate oficial <span style="font-weight: bold;">marţi, 21 Decembrie 2010, ora 18:00, la Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti (Palatul Şuţu - Piaţa Universităţii), </span>sub egida Editurii Sânziana şi în prezenţa mai multor revoluţionari şi vechi luptători anticomunişti.</span></span></h3><h3 style="font-weight: normal; text-align: justify; color: rgb(255, 255, 255); font-family: arial;font-family:arial;" class="UIIntentionalStory_Message" ft="{"type":"msg"}"><span style="font-size:100%;"><span class="UIStory_Message">Vă aşteptăm în număr cât mai mare!</span></span></h3><h3 style="font-weight: bold; text-align: justify;font-family:arial;" class="UIIntentionalStory_Message" ft="{"type":"msg"}"><span style="color: rgb(255, 255, 255); font-family: arial;font-size:100%;" >Florin Dobrescu</span></h3><h3 style="font-weight: normal; text-align: justify;font-family:arial;" class="UIIntentionalStory_Message" ft="{"type":"msg"}"><span style="color: rgb(255, 255, 255); font-family: arial;font-size:100%;" ><span style="font-weight: bold;">Asociaţia pentru Memorie Identitară "Carpaţii"</span></span><span style="font-size:100%;"><span class="UIStory_Message"><br /></span></span></h3>Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-62182114501172413662010-12-17T03:59:00.000-08:002010-12-17T04:05:35.561-08:00FOSTII DETINUTI POLITICI CONDAMNA ATENTATUL LA LIBERTATEA DE EXPRESIE COMIS DE CNA !<div class="gmail_quote"><table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"><tbody><tr><td style="font: inherit;" valign="top"><p style="font-weight: bold; font-family: arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;">COMUNICAT DE PRESA</span><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQtR4lR4hUI/AAAAAAAAARw/Mhe5_KU6O2E/s1600/dupa_gratii1247686040-136x136.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 136px; height: 136px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQtR4lR4hUI/AAAAAAAAARw/Mhe5_KU6O2E/s320/dupa_gratii1247686040-136x136.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5551620998185911618" border="0" /></a></p><p style="text-align: justify; font-family: arial;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;">Federa<span lang="RO">ţ</span>ia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti îşi exprimă deopotrivă indignarea şi îngrijorarea cu privire la sancţiunea acordată de CNA la adresa TVR1 şi a realizatoa</span><span style="font-size:100%;">rei emisiunii “Profesioniştii”, d-na Eugenia Vodă, în legătură cu afirmaţiile d-lui Ion Cristoiu referitoare la Corneliu Zelea Codreanu.</span></p><p style="text-align: justify; font-family: arial;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;">Un astfel de act, pe care noi îl considerăm neprocedural şi abuziv, este cu neputinţă de imaginat la 21 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, când, cu preţul sângelui vărsat de tineretul său, poporul român şi-a câştigat Libertatea, concept care include şi libertatea de expresie. După cum, de neconceput considerăm că este îndrăzneala cu care, semnatarii scrisorii de protest, care se erijează în apărători ai intereselor etniei evreieşti din România, înţeleg să-şi manifeste public comportamentul abuziv, purtător al unor reminiscenţe de natură totalitară.<br /></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family: arial;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;">Aceşti domni trebuie să ştie că, prin sacrificiile făcute în închisorile şi lagărele comuniste, în rezistenţa armată anticomunistă, precum şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, neamul românesc şi-a câştigat Libertatea, iar principiile pluralismului, libertăţii de expresie şi statului de drept, sunt cuceriri la care nu are dreptul să atenteze nimeni, indiferent cine ar fi.<br /></span></p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;">Noi, foştii luptători în Rezistenţa Naţională Anticomunistă, cei care am dus greul acestei lupte, plătind cu ani grei de detenţie politică, ne rezervăm <span style="font-weight: bold; text-decoration: underline;">dreptul moral</span> de a condamna cu fermitate acest atentat la Libertatea câştigată de poporul român cu atât de multe sacrificii.</span></p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;">Dar cel mai îngrijorător ni se pare faptul că o instituţie precum CNA, în mod inadmisibil şi contrar deontologiei profesionale, înţelege să cedeze în la presiunile morale şi politice exercitate de semnatarii scrisorii de protest.<br /></span></p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;">Pe această cale, noi, foştii deţinuţi politici, luptători în Rezistenţa Naţională Anticomunistă, <span style="font-weight: bold;">condamnăm sancţiunea acordată postului TVR1 şi emisiunii realizate la standarde de excelenţă de profesionista Eugenia Vodă, şi cerem în mod imperativ acestei instituţii să revină asupra deciziei luate</span>. CNA nu are voie să uite că este <span> </span>o instituţie a Statului de Drept şi că are datoria de a apăra deontologia profesională, neavînd voie să abdice de la această menire în urma lobby-ului desfăşurat de terţe persoane, indiferent cât de influente ar fi acestea pe plan intern sau internaţional.</span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><b>Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti</b></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><b>Preşedinte,</b></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><b>dr. Constantin Iulian</b></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><b>fost deţinut politic</b></span></p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><b><br /></b></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><b>Secretar,</b></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><b>Gheorghe Jijie</b></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal"><span style="font-size:100%;"><b>fost deţinut politic</b></span></p></td></tr></tbody></table><br /> </div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-41259258825405354772010-12-16T12:42:00.000-08:002010-12-16T13:04:22.258-08:00OPRESCU DERAIAZĂ TOTAL! MONUMENTUL EROILOR ANTICOMUNISTI DIN 13-15 IUNIE 1990 DEMOLAT.<h2 style="font-family: arial; font-weight: bold;" class="title"><span style="font-size:180%;">Profanare anticrestina in Piata Universitatii. Oprescu a taiat din temelii Crucea de marmura ridicata in memoria victimelor Mineriadei.<br /></span></h2><a href="http://roncea.ro/2010/12/16/profanare-anticrestina-in-piata-universitatii-oprescu-a-taiat-din-temelii-crucea-de-marmura-ridicata-in-memoria-victimelor-mineriadei-fotovideo/"><span style="font-size:85%;">http://roncea.ro/2010/12/16/profanare-anticrestina-in-piata-universitatii-oprescu-a-taiat-din-temelii-crucea-de-marmura-ridicata-in-memoria-victimelor-mineriadei-fotovideo/</span></a><div style="text-align: justify; font-family: arial;" class="translate_block"><span style="font-size:100%;"><a class="translate_translate" id="translate_button_post-20433" lang="en"></a></span><img src="http://roncea.ro/wp-content/plugins/google-ajax-translation/transparent.gif" id="translate_loading_post-20433" class="translate_loading" style="display: none;" alt="" height="16" width="16" /> <hr style="margin-left: 0px; margin-right: 0px; height: 3px;" class="translate_hr"> </div><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><div style="font-family: arial;" id="content_div-20433"><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:100%;"><a class="highslide" href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/12/4-miting-mineriada-3.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-20435" title="COMEMORARE MINERIADA - ASOCIATIA VICTIMELOR MINERIADELOR" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/12/4-miting-mineriada-3.jpg" alt="" height="319" width="425" /></a><br /><a class="highslide" href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/12/9-Crucea-victimelor-mineriadelor-de-la-Universitate-rasa-de-Oprescu.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-20437" title="9 Crucea victimelor mineriadelor de la Universitate rasa de Oprescu" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/12/9-Crucea-victimelor-mineriadelor-de-la-Universitate-rasa-de-Oprescu.jpg" alt="" height="567" width="425" /></a></span> </p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:100%;">“Sorin Oprescu este primul medic din Romania care declara ca in iunie 1990 minerii ar fi fost cei molestati si batuti! Cine i-a batut pe minerii pe care pretinde domnul Oprescu ca i-a ingrijit? Bucurestenii, studentii, intelectualii barbosi?”, afirmau reprezentantii Asociatiei Victimelor Mineriadei,<a href="http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/asociatia-victimelor-mineriadelor-il-acuza-pe-oprescu-de-implicare-in-mineriada-din-iunie-126286.html"> in iunie 2008</a>, dupa o declaratia scandaloasa a actualului Primar General al Capitalei, Sorin Oprescu, pupil si mai mult decat atat al lui Ion Iliescu. Sa mai amintim ca si Petre Roman sustinea la Consiliul Europei ca sangele pe care unii colegi de-ai nostri il lasasera sa curga din capetele lor, in timp ce se zguduiau pentru ca picioarele le erau trase in jos de mineri pe scarile Arhitecturii, ar fi fost “vopsea rosie”? Spatiul verde din fata Teatrului National a fost, in diminetile zilelor negre din istoria Romaniei, 13 si 14 iunie 1990, la fel, imbibat de “vopsea rosie”. Peste care minerii “au plantat flori”, pentru ca de aceea venisera in Piata Universitatii, dupa cum sustinea Iliescu-KGB atunci, ca si azi.</span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:100%;">Dupa ce am iesit din spitale si din unitatile militare in care fusesem detinuti ilegal in conditii inumane, la una dintre primele comemorari, pe gazonul din fata Teatrului National, pe locul batailor “in sange” (sau “cu vopsea rosie”), unde in timpul manifestatie anticomuniste statea Borna “Kilometrului Zero al democratiei – Zona libera de neocomunism”, a fost ridicata o cruce simpla, de lemn. Inca de pe vremea lui Iliescu. Nici macar tartorul “revolutiei” nu a indraznit sa se opuna! In urma cu doi ani, inainte de a se instala tovarasul felcer “independent” in fotoliul de Primar General, Asociatia Victimelor Mineriadelor a ridicat, cu toate aprobarile legale necesare, o cruce frumoasa de marmura alba, sfintita de un sobor de preoti ai Patriarhiei. Am participat si eu atunci,<a href="http://victor-roncea.blogspot.com/2008/06/13-iunie-2008-in-memoriam-1990.html"> la instalarea ei, pe 13 iunie 2008</a>, In Memoriam victimele regimului Iliescu-Roman. Ei bine, astazi, in apropierea comemorarii celorlalte victime ale noastre, cele din decembrie 1989, primarul a carei ticalosie nu este depasita decat de nesimtirea epocala a dispus sa fie daramata Crucea alba, exact ca pe vremea bolsevicilor comunisti. Procedand ca un hot, pe furis, in ceas de noapte, sfidand legea, simbolistica locului si a jertfei Mantuitorului si memoria celor care au murit acolo. Taierea din temelii a Crucii a fost realizata fara macar a fi incunostiintata Asociatia Victimelor Mineriadei, invocandu-se ulterior “ratiuni artistice”: pe platoul din fata Teatrului National urmeaza sa fie plasata o monstruozitate de motunachi hidosi din bronz – o alegorie la caruta cu “prostii de romani” – care ne-a costat, pana acum, 1,5 milioane de euro (ati citit bine!). Iar Crucea “deranja” arta preferatului lui Oprescu, sculptorul Bolborea, abonat la toate lucrarile Primariei mai ceva ca societatea de demolari Apolodor. Distrugatorul Bucurestilor isi merita cu prisosinta porecla: Oprescu, al doilea Ceausescu. Parca nu era de ajuns ca il servea cu declaratii mincinoase despre mineriada pe Iliescu, acum ii si desavarseste si implineste discursul de multumire adresat minerilor in iunie 1990. Ucideti, ca va protejeaza tata Ilici, profanti, ca e tatal hotilor din Primarie in spatele vostru, stergeti si batjocoriti identitatea acestui popor, radeti istoria din temelii si apoi rescrieti-o, dupa modelul Roller-Tismaneanu, chiar pe banii “prostilor de romani” din “caruta alegorica”…</span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:100%;">Dar si cand le-o plesni aorta, asa, brusc, din prea mult amor de romani…<br /><a class="highslide" href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/12/Crucea-din-Piata-Universitatii-In-Memoriam-13-15-iunie-1990-2.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-20439" title="Crucea din Piata Universitatii In Memoriam 13-15 iunie 1990 2" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/12/Crucea-din-Piata-Universitatii-In-Memoriam-13-15-iunie-1990-2.jpg" alt="" height="413" width="550" /></a></span> <span style="font-size:100%;"><br /><a class="highslide" href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/12/10-Crucea-victimelor-mineriadelor-de-la-Universitate-rasa-de-satrapul-Oprescu.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-20440" title="10 Crucea victimelor mineriadelor de la Universitate rasa de satrapul Oprescu" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/12/10-Crucea-victimelor-mineriadelor-de-la-Universitate-rasa-de-satrapul-Oprescu.jpg" alt="" height="733" width="550" /></a></span> </p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:100%;"><strong>CURENTUL: Oprescu îl îmbogăţeşte pe sculptorul Bolborea cu un milion de euro din „motive artistice“ </strong></span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:100%;"><em>Scris de</em> <a href="mailto:gabriela.vlasceanu@curentul.ro">Gabriela Vlăsceanu</a></span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:100%;">Statuile şi monumentele s-au „transformat“ peste noapte în prioritate pentru primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Edilul-şef al Bucureştiului îşi permite să dea din banii bucureştenilor peste un milion de euro pentru „realizarea“ a două noi statui în Capitală. Interesant este că Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, instituţie subordonată Primăriei Capitalei, l-a desemnat „direct“ pe sculptorul Ioan Bolborea să se ocupe de statuile lui Lascăr Catargiu şi Alexandru Ioan Cuza. De fapt, Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic susţine că s-au desfăşurat două licitaţii prin negociere fără anunţ de participare. Negocierea a fost făcută doar cu un singur sculptor. De ce? Răspunsul din partea Primăriei Capitalei este simplu: „Lucrările pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive artistice“. Numai că cele două monumente nici măcar nu vor fi situate unul långă celălalt astfel încåt vreun critic de artă să poată reproşa vreodată primarului general Sorin Oprescu faptul că statuile nu se „completează“.<br />Sculptorul Ioan Bolborea va avea la dispoziţie cinci luni pentru realizarea monumentului lui Lascăr Catargiu. Artistul va primi 1,75 milioane lei, fără TVA, pentru „transpunerea în bronz, reasamblarea componentelor din bronz, recompunerea componentelor de piatră, precum şi pentru reamplasarea ansamblului monumental Lascăr Catargiu la intersecţia Bulevardului Lascăr Catargiu cu strada Povernei“. La licitaţia pentru realizarea statuii lui Al. I. Cuza a participat „din motive artistice“ tot un singur sculptor – Ioan Bolborea. Pentru monumentul dedicat lui Al. I.Cuza, ce trebuie realizat în trei luni, sculptorul cåştigător va primi alte trei milioane de lei, fără TVA. Bolborea va trebui să realizeze macheta scara 1/1 din material intermediar, transpunerea în material definitiv – bronz – a acestei statui şi amplasarea în zona Parcului Al.I.Cuza din sectorul 3.<br />Se pare că reprezentanţii Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, împreună cu primarul general al Capitalei, au o „afinitate“ pentru lucrările sculptorului Ioan Bolborea. Anul trecut, Bolborea s-a ales cu 550.000 lei fără TVA, pentru realizarea din material intermediar – ipsos – la scara 1 pe 1 a unui alt monument.<strong> Grupul statuar „Căruţa cu paiaţe“, ce trebuie amplasat în faţa Teatrului Naţional din Bucureşti, a fost creat tot de sculptorul Ioan Bolborea. Valoarea lucrării se ridică la 1,5 milioane de euro, banii fiind suportaţi de Primăria Capitalei şi de Ministerul Culturii.</strong></span></p> </div>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-50849137206741323862010-12-16T04:02:00.000-08:002010-12-16T13:09:06.948-08:00"OPRESCU PENTRU NOI ESTE CEAUSESCU 2!"<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQoEsFsW0TI/AAAAAAAAARY/HbYw9LvX_dE/s1600/demolare_CP__5_.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQoEsFsW0TI/AAAAAAAAARY/HbYw9LvX_dE/s320/demolare_CP__5_.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5551254646176534834" border="0" /></a><span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 153, 0);font-family:arial;font-size:130%;" >VINO LA PRIMARIE SĂ-L EVACUĂM PE OPRESCU !</span><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;font-size:85%;" ><span style="font-family:arial;"><br />Primaria orasului Bucuresti face urbanism cu buldozerul in zona Buzesti-Berzei, demoland ilegal cladiri apartinand ansamblurilor istorice! Mai mult decat atat, interventiile urbanistice ale primarului Oprescu continua traditia comunista si lucreaza efectiv pe planuri de urbanism din anii de comunism!</span> <span style="font-family:arial;"><br />Persoanele care locuiesc in aceste cladiri au primit somatie sa-si evacueze locuintele in termen de 72 de ore, desi legea inter</span><span class="text_exposed_hide" style="font-family:arial;">...</span><span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;">zice evacuarile in perioada 1 Decembrie-1 Aprilie.</span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"><br /><br /><span style="color: rgb(255, 0, 0);font-size:100%;" >Vineri 17 decembrie incepand cu ora 10:00, vino in fata sediului Primariei Generale, ca sa ii cerem infractorului Oprescu sa evacueze la randul lui Primaria si functia de care abuzeaza!</span></span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"><br /></span></span><a href="http://2.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQoEsL4x2RI/AAAAAAAAARQ/Upm5SUqxrUA/s1600/0805_Sorin_Oprescu.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 306px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQoEsL4x2RI/AAAAAAAAARQ/Upm5SUqxrUA/s320/0805_Sorin_Oprescu.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5551254647839250706" border="0" /></a><span style="font-weight: bold;font-size:85%;" ><span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;">Vino sa-i sustii pe oamenii evacuati in prag de iarna si adu cu tine un mesaj in orice format pe care vrei sa-l adresezi autoritatilor locale!</span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;">Detalii legate de operatiunile care au avut loc in ultimele zile in zona Buzesti-Berzei - de la Asociatia Salvati Bucurestiul : </span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"><br /><br />'' 1. Un fapt de o gravitate fara precedent a avut loc in noaptea de vineri spre sambata. Dupa ce primarul Sorin Oprescu a emis o autorizatie de desfiintare pentru un imobil parte a unui ansamblu monument istoric, fapta penala, imobilul a fost demolat in cursul noptii cu protectia Politiei Locale Bucuresti, subordonata Primarului General.</span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"> </span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"><br />In cursul zilei de joi 9 decembrie a inceput organizarea de santier pentru desfiintarea imobilului din str. Berzei 34 / str. Stirbei Voda nr. 89, parte a ansamblului monument istoric Stirbei Voda. Inca din dimineara zilei de vineri 10 decembrie muncitorii au inceput sa scoata lemnaria din cladire. In jurul amiezii, un camion apartinand firmei Euroconstruct a incarcat mai multe materiale.<br /></span><span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;">La solicitarile presei, Ministerul Culturii a emis vineri in jurul orelor 16 un comunicat de presa (atasat), in care preciza ca nu a emis aviz pentru desfiintarea cladirii si prevenea Primaria Capitalei ca o eventuala demolare este ilegala. Mai multe institutii de presa au solicitat punctul de vedere al Primariei Capitalei, deci aceasta era informata. Lucrarile au incetat in cursul serii de vineri.</span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"> </span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;">In noaptea de vineri spre sambata, la orele 0:30, un excavator de mare putere a inceput demolarea cladirii. Sesizat prin 112, echipajul Sectiei 3 Politie a ajuns la 0:35 si a dispus oprirea temporara lucrarilor.<br />Membrii Asociatiei Salvati Bucurestiul au prezentat comunicatul Ministerului Culturii si texte de lege relevante. Neavand competenta tehnica pentru a verifica legalitatea autorizatiei, echipajul de Politie a dispus oprirea lucrarilor pentru tulburarea linistii publice si a solicitat constructorului sa se prezinte sambata dimineata la Sectia 3 Politie cu actele de desfiintare.</span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"> </span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"><br />In jurul orei 1 a venit la santier un echipaj de 6 politisti comunitari din Politia Locala Bucuresti condusi de politistul comunitar Marcel Cricon. Acestia au dat dispozitie de continuare a lucrarilor de desfiintare si au pazit santierul pentru ca lucrarile de desfiintare sa se desfasoare netulburate!<br />Echipajul Sectiei 3 Politie s-a rezumat la a amenda firma Euroconstruct pentru tulburarea linistii publice.<br />Demolarile au fost finalizate sambata in jurul amiezii.</span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"> </span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;">Distrugerea partiala sau totala a monumentelor istorice constituie infractiune, conform art. 54. alin. (1) din Legea monumentelor 422/2001.<br />Intrucat distrugerea imobilului din str. Berzei nr. 34 / str. Stirbei Voda nr. 89 s-a facut in baza unei autorizatii emisa fara avizul Ministerul Culturii, toate persoanele care au semnat autorizatia de desfiintare au comis o infractiune.</span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"> </span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;">Un numar important de ONG-uri din Platforma pentru Bucuresti vor anunta in urmatoarele zile intr-o conferinta de presa depunerea unei plangeri penale impotriva Primarului General Sorin Oprescu, a Arhitectului-Sef Gheorghe Patrascu si a tuturor persoanelor din Primaria Capitalei care au semnat autorizatia de desfiintare.</span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"> </span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"><br />Prezent telefonic in emisiunea „Ora de stiri” de pe TVR2, Ministrul Culturii Kelemen Hunor a anuntat ca si Ministerul Culturii va sesiza Parchetul pentru cercetarea penala a demolarii imobilului din str. Berzei 34 / str. Stirbei Voda 89.</span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"> </span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;">Mentionam ca Primarul General a interzis Asociatiei Pro-Do-Mo si Observatorului Urban al Uniunii Arhitectilor fotografierea interiorului cladirii inainte de demolare. In cladire se gaseau doua sobe Meissen, un bust de marmura si ornamente extrem de valoroase. Niciunul dintre aceste elemente nu au fost recuperate, toate au fost distruse in cursul demolarii.</span><br /></span><a href="http://4.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQoEsd6mb4I/AAAAAAAAARg/hRykMvFZ34U/s1600/Demolari%2BBuzesti%2B%252868%2529.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQoEsd6mb4I/AAAAAAAAARg/hRykMvFZ34U/s320/Demolari%2BBuzesti%2B%252868%2529.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5551254652678729602" border="0" /></a><span style="font-weight: bold;font-size:85%;" ><span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;">2. Un eveniment similar a avut loc duminica 12 decembrie. Primaria Capitalei a inceput demolarea Hotelului Marna. Demolarea a fost intrerupta temporar in jurul orelor 15 de Inspectoratul de Stat in Constructii.</span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"> </span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;">Hotelul Marna este inscris in Lista Monumentelor Istorice.<br />Ministrul culturii a emis un ordin de declasare pe 27 octombrie, publicat in Monitorul Oficial nr. 813 din 6 decembrie. Ordinul de declasare a fost contestat in acest interval de Asociatia Salvati Bucurestiul la Curtea de Apel Bucuresti, primul termen al procesului fiind 25 ianuarie. Conform Legii monumentelor 422/2001, imobilul isi pastreaza statutul de monument istoric pana la finalizarea procesului.</span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"> </span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;">Mai mult de atat, chiar fara statutul de monument istoric, Hotel Marna face parte din zona construita protejata nr. 2 Calea Grivitei.<br />Pentru desfiintarea sa e obligatoriu avizul Ministerului Culturii. Prezent telefonic in emisiunea „Ora de stiri” de pe TVR2, Ministrul Culturii Kelemen Hunor a declarat ca Ministerul nu a emis un astfel de aviz, deci si demolarea Hotelului Marna este ilegala.</span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"> </span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;">Luni 13 decembrie la ora 8:30, reprezentantii firmei Apolodor, firma care executa demolarea Hotelului Marna, si reprezentantii Asociatiei Salvati Bucurestiul, care contesta legalitatea demolarii, au fost invitati la Inspectoratul de Stat in Constructii Bucuresti cu actele relevante, pentru studierea legalitatii demolarii.</span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"> </span> <span class="text_exposed_show" style="font-family:arial;"><br /><br />Contact: Nicusor Dan, Asociatia Salvati Bucurestiul, 0732.290.539.</span></span><br /><span class="text_exposed_show"></span></div><span class="text_exposed_show"><br /></span>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-43414413273726948672010-12-13T04:01:00.000-08:002010-12-13T04:44:11.079-08:00LEGIONARII PARAŞUTAŢI DE AVIOANELE MILITARE AMERICANE COMEMORAŢI LA ÎNCHISOAREA JILAVA<span style="font-weight: bold; color: rgb(0, 153, 0);font-family:arial;font-size:100%;" >În memoria celor 13 luptători anticomunişti se va ridica un monument în Valea Piersicilor, la locul execuţiei lor</span><hr style="width: 100%; min-height: 2px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; height: 2px;font-family:arial;"><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span lang="RO"></span></span></p><div face="arial" style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQYQzRmYQpI/AAAAAAAAAQ4/5r9CHRDgLjg/s1600/J%2B082.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 213px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQYQzRmYQpI/AAAAAAAAAQ4/5r9CHRDgLjg/s320/J%2B082.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5550142063864464018" border="0" /></a><span style="font-size:85%;"><span lang="RO">Sub primii fulgi de zăpadă ai acestei ierni, în prezenţa unui public numeros, alcătuit din foşti deţinuţi politici anticomunişti şi numeroşi tineri continuatori ai spiritului acestora, adunaţi în subterana sinistrului Fort 13 (fosta închisoare Jilava), au adus un omagiu celor 13 luptători anticomunişti paraşutaţi de avioanele militare americane şi executaţi de comunişti la 31 octombrie 1953. Este prima comemorare a acestor eroi desfăşurată chiar pe locul execuţiei lor. Organizatorii, Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti şi Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu, precum şi reprezentanţii Asociaţiei pentru Memorie Identitară "Carpaţii", au declarat că acţiunea trebuia să se desfăşoare în afara incintei fortului, în locul numit Valea Piersicilor, unde a avut loc mai exact uciderea eroilor, dar lapoviţa şi ninsoarea făcuseră impracticabil accesul publicului şi oficialităţilor în acel loc.</span></span></p><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQYQzhtVnpI/AAAAAAAAARA/XYlL6PNh2vA/s1600/J%2B113.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 213px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQYQzhtVnpI/AAAAAAAAARA/XYlL6PNh2vA/s320/J%2B113.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5550142068188618386" border="0" /></a></p><div face="arial" style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span lang="RO">Ceremonia a început printr-o slujbă tradiţională de pomenire a celor comemoraţi, oficiată de un sobor de preoţi şi călugări sosiţi de la mănăstirea Petru Vodă, jud. Neamţ. Totul s-a petrecut într-unul din gangurile principale ale subteranei, decor înfiorător, care însă, în prezenţa lumânărilor aprinse şi a ecourilor slujbei religioase, a creat asistenţei o stare sufletească ieşită din comun.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span lang="RO">Tot timpul ceremoniei, câţiva tineri naţionalişti, reprezentanţi ai Fundaţiei Ogoranu, au flancat adunarea, purtînd drapele tricolore în bernă.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span lang="RO">A luat cuvântul dl Florin Dobrescu, secretarul Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, care a reamintit celor prezenţi adevărul istoric al episodului comemorat, şi anume faptul că, între 1949 şi 1953, între Mişcarea legionară condusă de Horia Sima şi respectiv serviciile secrete militare americane şi franceze, s-a desfăşurat o colaborare, concretizată în instruirea unor voluntari legionari în baze militare americane din Franţa şi Germania de Vest, care ulterior au fost paraşutaţi în România ocupată de armatele sovietice, pentru a desfăşura activităţi cu caracter informativ şi de subminare a regimului comunist, în perspectiva declanşării unui război între blocul NATO şi URSS. Întregul proiect a fost avizat de preşedinţii american Harry S. Truman şi respectiv francez Vincent Auriol.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span lang="RO">Majoritatea echipelor paraşutate au rezistat mai mult de doi ani, fiind în cele din urmă capturate de Securitate, în urma unor trădări.<br /></span></span></p><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQYQz9OxpHI/AAAAAAAAARI/Ynxyn-WVU_s/s1600/J%2B130.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 213px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQYQz9OxpHI/AAAAAAAAARI/Ynxyn-WVU_s/s320/J%2B130.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5550142075576624242" border="0" /></a></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span lang="RO">Judecaţi şi condamnaţi la moarte într-un proces cu mare răsunet atât în presa comunistă, cât şi în mass-media occidentală, cei 13 paraşutaţi şi sprijinitori locali ai acestora, au foste executaţi la 31 octombrie 1953, în Valea Piersicilor, de lângă închisoarea Jilava<span style="text-decoration: underline;">.</span></span></span><a href="http://3.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQYM7R-5uhI/AAAAAAAAAQg/__ckeQCsKVQ/s1600/J%2B113.jpg"><br /></a></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span lang="RO">Florin Dobrescu a ţinut să exprime recunoştinţa organizatorilor faţă de piloţii militari americani, care şi-au riscat viaţa în acele operaţiuni, precum şi faţă de conducerea de atunci a SUA şi Franţei, pentru sprijinul dat acestor luptători în lupta pentru eliberarea poporului român. </span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;"><span lang="RO">El a delâns faptul că adevărul despre cei 13 eroi paraşutişti şi sprijinitori ai lor<span> </span>este aproape necunoscut la 21 de ani de la Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, precum şi faptul că aceştia nu au încă un monument unde să poată fi comemoraţi anual, în mod oficial.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family: arial;"><span style="font-size:85%;"><span lang="RO">Cu acest prilej, Dobrescu a anunţat demararea de către Fundaţia Ogoranu a proiectului realizării unui monument în Valea Piersicilor, la locul execuţiei celor 13.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family: arial;"><span style="font-size:85%;"><span lang="RO">El a ţinut să mulţumească Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din Ministerul Justiţiei pentru suportul acordat foştilor deţinuţi politici prin crearea posibilităţii de a comemora eroii anticomunişti în interiorul Fortului 13 Jilava, locul unde au suferit şi mulţi dintre ei au murit. </span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p style="text-align: justify; font-family: arial;"><span style="font-size:85%;"><span lang="RO">Prezentă la ceremonie, venită cu greu la Jilava, în ciuda vârstei de 82 de ani, doamna Ileana Samoilă, sora eroului Ion Samoilă, unul din legionarii paraşutaţi, a vorbit, impresionînd asistenţa până la lacrimi. D-sa a evocat modul în care fratele său a înţeles să renunţe la tihna vieţii din exil şi să plece la luptă, sacrificîndu-şi tinereţea şi viaţa. D-na Samoilă a evocat şi suferinţele sale, arestată şi anchetată deşi era însărcinată, fiind nevoită să nască în închisoare, <span> </span>precum şi calvarul întregii familii Samoilă – toţi fraţii săi, mama sa şi rudele apropiate executînd în total 65 de ani de detenţie, doi membri ai familiei murind – unul executat, iar altul, o verişoară, la închisoarea Gherla.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p face="arial" style="text-align: justify;"><span style="font-size:85%;"><span lang="RO">D-na Ileana Samoilă a deplâns faptul că, de 20 de ani, în ciuda regimului de libertate, reprezentanţii statelor occidentale, precum şi oficialităţile româneşti nu s-a interesat deloc de cei 13 eroi şi de sprijinitorii lor. De asemenea, d-sa a adeplâns faptul că, deşi a depus cereri de obţinere a titlului de luptător în rezistenţa anticomunistă pentru fratele său, Ion Samoilă, precum şi pentru ea şi ceilalţi fraţi ai săi, toţi foşti deţinuţi politici, au fost respinse de autorităţi ca neîndeplinind condiţiile legale. Ileana Samoilă a declarat că nu doreşte compensaţii materiale pentru sacrificiile făcute, dar consideră ofensatoare nedreptatea de a nu i se recunoaşte calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p face="arial" style="text-align: justify;"><span style="font-size:85%;"><span lang="RO">Dl Constantin Iulian, preşedintele Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti, a strigat apelul morţilor. Numele celor 13 eroi executaţi în urmă cu 57 de ani au fost strigate pe rând, asistenţa răspunzînd pentru fiecare prin: „Prezent!”</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"> </div><p face="arial" style="text-align: justify;"><span style="font-size:85%;"><span lang="RO">Întreaga ceremonie s-a încheiat prin intonarea imnului legionarilor căzuţi.</span></span></p><div style="text-align: justify; font-family: arial;"><span style="font-size:85%;"><a href="http://www.youtube.com/watch?v=YA7u4mzQZog" target="_blank">http://www.youtube.com/watch?<wbr>v=YA7u4mzQZog</a><br /><a href="http://www.youtube.com/watch?v=IDcCY2pMcD8" target="_blank">http://www.youtube.com/watch?<wbr>v=IDcCY2pMcD8</a><br /><a href="http://www.youtube.com/watch?v=9v8bcH66--w" target="_blank">http://www.youtube.com/watch?<wbr>v=9v8bcH66--w</a><br /></span> </div><blockquote style="border-left: 2px solid rgb(16, 16, 255); margin-left: 5px; padding-left: 5px;"><div><table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tbody><tr><td style="font: inherit;" valign="top"><br /></td></tr></tbody></table></div></blockquote>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-49725267529163680952010-12-10T14:49:00.000-08:002010-12-10T15:01:28.671-08:00ATENTAT LA MEMORIE! DEMOLAREA BUCUREŞTIULUI ISTORIC<p style="text-align: justify; font-family: arial; color: rgb(255, 102, 0);font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-weight: bold;font-size:130%;" >ÎNTRE CANALII ŞI LICHELE...<br /></span></p><p style="text-align: justify; font-family: arial; color: rgb(255, 102, 0);font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-weight: bold;font-size:130%;" >DE LA CEAUŞESCU LA OPRESCU - CUM SE DISTRUGE MEMORIA IDENTITARĂ A UNUI ORAŞ...</span></p><p style="text-align: justify; font-family: arial;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-weight: bold;">de Doina Vella</span></p><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-weight: bold;"><span style="font-family: arial;">vicepreşedinte Asociaţia PRO_DO_MO</span><br /></span></p><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-weight: bold;">10 decembrie 2010 </span><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQKwom_SObI/AAAAAAAAAQY/CbIxsYgK4wE/s1600/Stirbei-Voda-colt-cu-Berzei.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 226px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TQKwom_SObI/AAAAAAAAAQY/CbIxsYgK4wE/s320/Stirbei-Voda-colt-cu-Berzei.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5549191902581111218" border="0" /></a></p><p style="text-align: justify;font-family:arial;" class="MsoNormal"><span style="font-weight: bold;">12H30:</span> am ajuns la intersectia Buzesti-Berzei. Nu stiu daca se mai poate salva ceva, mi-e teama ca nu, dar stiu ca trebuie macar sa lasam celor care vin dupa noi o marturie a ceea ce a fost aceasta cladire din Bucuresti – primul ei proprietar, caruia ii datoram aceasta bijuterie arhitectonica, istoria ei, imagini din exterior si interior, documente de arhiva. O poveste si citeva imagini pentru un secol de trairi zbuciumate.<br /></p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal">Ma gindesc – daca tot se darima – care e problema sa ma lase si pe mine acolo pret de juma de ceas sa fac niste fotografii in interior? In definitiv, e ultima mea sansa sa las o marturie a ce a fost acolo. Ultima noastra sansa pentru o datorie de memorie. Si de onoare.<br /></p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal">Hotarit lucru, sunt intotdeauna pe alta planeta si am rationamente de mutant. Ceea ce mi se parea relativ simplu si destul de evident nu se adevereste la fata locului. Intru pe o deschidere intre cearceafurile care blocheaza trotuarul. O mica adunare de mercenari in ale constructiilor ma priveste uluita: ce naiba caut acolo? Ma recomand si intreb cine sunt ei. Pai nu se vede? <i>Nu se vede, ca nu aveti panou de santier</i>. Se vede, zic ei, ca scrie pe utilaje. Silly me! Si daca erau inchiriate? Intreb de seful de santier. Exista. Este chemat. Dl. Placianu pare OK. Il intreb ca fac acolo: demoleaza? Imi explica ca dezafecteaza. Lingvistul din mine tresare: <i>Adica? </i> Adica scoatem tocaria. <i>In ce scop? </i>....... <i>Si ce faceti cu ea?</i> O ducem. <i>Unde o duceti?</i> Intr-un depozit. <i>Intr-un depozit unde?</i> Intr-un depozit al societatii noastre. Seriooooos?</p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal">Dl. Placianu imi spune ca imi trebuie aprobarea primariei – in calitate de proprietar - si ca, daca o obtin, pot sa fac fotografii. Ok, zic eu. Ii comunic ca il sun pe arhitectul sef al Capitalei si asta si fac, de fata cu el. Dl. Patrascu imi promite un raspuns in maxim un sfert de ceas. Ii comunic dlui Placianu ca intr-un sfert de ora se va rezolva, iar el ma roaga sa astept in afara ariei santierului „pentru ca e periculos” sa stau acolo. Imi dau seama, mult mai tirziu, ca e periculos, intr-adevar, dar nu pentru mine. Pentru ei. </p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal">Inca n-am invatat ca – daca am ajuns la locul crimei – trebuie sa ramin naibii acolo batuta in cuie pina obtin probele pe care le caut. Cum am facut imprudenta sa ies de pe santier, totul se baricadeaza in urma mea. Se bate in cuie blestematul ala de cearceaf – doi muncitori se suie in graba in nacela ca sa ridice un cearceaf mult mai inalt. La ce-o folosi, nu stiu, ca doar nu ma ridic in zbor (desi... nu se stie niciodata! Mai bine sa fie precauti!) Urca in mod amenintator aproape deasupra capului meu, doar-doar m-oi da deoparte, ceea ce nu se intimpla. In mod evident nu vor sa fotografiez nici acoperisul. Un muncitor mai spatos blocheaza cu spinarea locul pe unde tocmai iesisem. Intre timp, dl. Patrascu m-a sunat: am permisiunea dlui Maximilian Constantinescu – seful dlui Stanislav (zbirul care sperie locuitorii din zona ca sa elibereze locurile cit mai rapid). Trebuie sa-l identific pe dl. Stanislav: se pare ca e aussweiss-ul meu. Nu mai am cu cine sa vorbesc, dl. Placiala e la telefon undeva, in maruntaiele cladirii. Va veni cind va termina. Eu stiu deja ca e o convorbire care nu se va termina niciodata. Dl. Stanislav nu e prin preajma. Nu are pe cine sa ameninte pe-aici. Probabil ca isi exercita fumurile de dragon ceva mai jos, spre Plevnei. Se racneste la mine de peste cearceaf ca trebuie sa am o aprobare SCRISA. Un sfert de ceas mai devreme era suficienta una verbala. S-a intimplat ceva, domnilor, si nu stiu eu? </p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal">Ce urmeaza e de-a dreptul hilar: eu tot strig ca vreau sa vorbesc cu dl. Placianu, ca am permisiunea sa intru sa fac fotografii. Trag de cearceaf in jos, imi rup unghiile si ma ranesc la buza cu o sirma care cade de sus. Hmmmm, periculos, intr-adevar, santierul asta. In spatele cearceafului, aceleasi mutre, mai congestionate ca adineaori. Fotografiez de zor, nu ca mi-ar folosi la ceva, dar cind nu te poti apara in fata unui buldozer, aparatul de fotografiat e ultima arma – probabil derizorie - care iti ramine. Apare Nicusor care cheama politia. M-am enervat. Il sun pe presedintele EUROCONSTRUCT – Catalin Popescu (am apucat sa iau numarul acestuia de la dl. Placianu cit mai eram inca „prieteni”). Nu raspunde. Insist. Imi raspunde, in fine: ii spun ce vreau, ii spun ca am primit incuviintarea de la .... Imi spune ca daca il suna pe el direct este OK. Il intreb in mod specific: care dintre cei trei? Dl. Patrascu? Dl. Maximilian Constantinescu ? Sau dl. Stanislav? Imi raspunde ca oricare dintre ei. </p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal">Il sun din nou pe dl. Patrascu. Dl. Patrascu il suna pe respectivul director general sau presedinte sau whatever. Eu il sun din nou pe Catalin Popescu. Si-aici, mare surpriza. De fapt, dl. Popescu trebuie sa fie sunat chiar de primarul Oprescu. <i>De ce? Intreb eu. Mi-ati promis, doar!</i> Pentru ca e periculos sa intrati, cladirea se poate prabusi in orice clipa. Aici .... aici intervine sublimul mioritic autohton. <i>Adica... daca dl. Oprescu imi da aprobarea, cladirea o sa fie mai putin periculoasa??????</i> Dl. Popescu e si el un mercenar. Pentru bani, renunta si la logica si la bunul simt elementar, cel care ar face diferenta intre el, o fiinta umana in principiu, si un bizon. Dar, in fond, de ce sa jignim bizonul?</p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal">Dl. Patrascu se straduie. Imi spune ca exista un raspuns negativ de la primar – dar nu e de la Oprescu propriu-zis, ci de la cabinetul acestuia. Si ca l-a sunat pe soferul cu care umbla primarul prin tirg azi ca sa-l anunte ca... Bine-bine, imi convine si asta. Vorba prietenei mele Roxana, „beggars can’t choose”... and I’m the beggar, now... Intre timp, m-am defulat sunind la <i>Adevarul</i> si dind un interviu la TVR1. Dar tot n-am facut fotografii... </p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal">Astept in continuare ca soferul de azi al primarului Oprescu sa ii comunice acestuia ca exista o tembela care asteapta aprobarea lui ca sa faca fotografii intr-o cladire pe cale de a fi dezafectata spre a fi demolata. In graba, reflectez (din nou) la faptul ca patru ani de studii de lingvistica urmate de o viata de perfectionare in domeniu nu-mi folosesc la nimic. Nu stiu ce inseamna „dezafectare” si care ar fi diferenta intre „dezafectare” si „demolare”. Nu pot decit sa fac paralela intre purgatoriu si iad. Intre timp, in loc de mult asteptatul telefon apar doi mascati. Nicusor zice (si deslusesc o mica licarire de speranta in ochii lui): „Hai sa vedem!” Ne ducem sa vedem....</p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal">Uneori as vrea sa ma filmeze cineva. Sa vad ce fata fac in anumite situatii comico-grotesti. Ma simt extrem de onorata sa va anunt ca mascatii au venit la comanda primariei ca sa imi interzica accesul pe santier, pentru ca a vrea sa faci citeva fotografii unei cladiri istorice (chiar daca nu clasate!) in curs de demolare - pentru a lasa aceasta marturie neamului de azi si de miine - este o pornire condamnabila, care trebuie stavilita cu orice pret. </p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal">In cazul de fata, pretul este cel al ridicolului la care se supun autoritatile cu asemenea atitudini. Dl. Catalin Popescu - EUROCONSTRUCT- este un mercenar. Inclin sa cred ca este un mercenar suficient de bine platit ca sa-si permita sa nu aiba o constiinta. Ceilalti, dl. Placianu si amaritii de pe santier sunt niste trepadusi. In mod normal, vorbesc despre orice fiinta umana cu respect. Din principiu. Dar atitudinea oamenilor pe care i-am intilnit astazi acolo nu merita respect. Intre hlizeala imbecila si curvasaria oportuna... nu exista loc pentru valorile mele. Ei ma neaga pe mine cu tot ceea ce reprezint. </p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal"><b>O ora din viata mea. Una din ultimele ore ale unei zone mitice ale orasului meu</b>. Sa demolezi o cladire e echivalent cu a lua viata unui om. E ireversibil.</p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal">Ce urmeaza este mesajul meu personal catre primarul Oprescu:</p><p style="font-weight: bold; font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal">Domnule primar general, </p><p style="font-family: arial; text-align: justify;" class="MsoNormal"><b>Vocea mea e doar o singura voce. Dar nu este o voce oarecare: este vocea unei persoane inteligente, sensibile, educate si integre. Pina la viitoarele alegeri – la care sperati sa fiti reales - va voi demonstra ca printre potentialii Dvs. alegatori exista sute de mii de persoane inteligente, sensibile, educate si integre care, stimate domnule Oprescu, va vor da in git (cu tot respectul cuvenit, desigur!). In orizontul 2012, sunteti un viitor fost primar. Un cadavru politic ambulant. </b></p>Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-57763173541169536702010-11-25T14:16:00.000-08:002010-11-25T14:33:22.912-08:00OGORANU S-A REÎNTORS ÎN FĂGĂRAŞ !<!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> </w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" latentstylecount="156"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if !mso]><object classid="clsid:38481807-CA0E-42D2-BF39-B33AF135CC4D" id="ieooui"></object> <style> st1\:*{behavior:url(#ieooui) } </style> <![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;} </style> <![endif]--> <p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in;"><span style="font-size:130%;"><b style="">“PORTRETUL LUPTĂTORULUI LA TINERE</b><b style=""><span style="" lang="RO">ŢE” LANSAT CU SUCCES ÎN CAPITALA DEMNITĂŢII ROMÂNEŞTI !</span></b></span><b style=""><span style="" lang="RO"><br /></span></b></p><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in;"><b style=""><span style="" lang="RO">700 de persoane au făcut neîncăpătoare sala</span></b><b style=""><span style="" lang="RO"> Casei de Cultură din Făgăraş !</span></b><span style="" lang="RO"><br /></span></p><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">După spectacolele de gală prilejuite de lansarea oficială la B</span></span><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">ucureşti şi Cluj, era firesc ca filmul „Portretul eroului la tinereţe” să fie lansat în mod oficial şi în ca</span></span><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">pitala Ţării Făgăraşului, locul desfăşurării epopeei lui Ogoranu şi a grupului său de luptători anticomunişi. Din acest punct de vedere, spectacolul de gală desfăşurat miercuri 23 noiembrie 2010, la Casa de Cultură din municipiul Făgăraş, sub egida Monitorului de Făgăraş şi Fundaţiei „Ion Gavrilă Ogoranu”, s-a dorit a avea o semnificaţie în primul rând simbolică.</span></span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Şi totuşi, cine s-ar fi aşteptat ca o mulţime de aproape 700 de persoane, foarte mulţi veniţi din satele Ţării Făgăraşului, să facă neîncăpătoare sala Casei de Cultură din municipiu, a cărei capacitate este de 500 de locuri.</span></span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">Ceea ce s-a petrecut miercuri începînd cu ora 16,3o la Făgăraş este greu de descris în cuvinte. Intensitatea emoţiei colective, starea de spirit copleşit</span></span><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">oare, bucuria amestecată cu lacrimi, senzaţia iminentă a prezenţei sufletelor celor morţi în Rezistenţa</span></span><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO"> armată anticomunistă printre cei prezenţi, iată vorbe care, în faţa evenimentului, sunt neputincioase.</span></span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">În publicul ce nu mai încăpea în sală, s-au aflat </span></span><span style="font-size:100%;"><span style="" lang="RO">şi ur</span>maşii, familiile luptătorilor anticomunişti ai Grupului Carpatin Fagărăşan (grupul Gavrilă), din toate localităţile Ţării Făgăraşului. Ultimul supravieţuitor al grupului, Ion Ilioi, bolnav şi nevăzător, a fost adus de familie în seara premierei. În ziua următoare împlinea 81 de ani. Sala i-a adresat aplauze îndelungi, toţi cei prezenţi ridicându-se în picioare, în timp ce eroul Ilioi plângea.</span></p><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"> </span><span style="font-size:100%;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TO7heMP1iiI/AAAAAAAAAQQ/il1fSSGnGXQ/s1600/fosti.luptatori.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TO7heMP1iiI/AAAAAAAAAQQ/il1fSSGnGXQ/s320/fosti.luptatori.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5543616100139633186" border="0" /></a></span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: center; font-family: arial; font-weight: bold;font-family:arial;"><span style="font-size:85%;">Foştii luptători se reîntâlnesc. Părintele Ioan Glăjar îl salută pe Ion Ilioi</span></p><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;">Moderatorul festivităţii, Lucia Baki, a reamintit numele t</span><span style="font-size:100%;">uturor luptătorilor şi poreclele lor, după fiecare nume urmînd aplauzele sălii. Un lung moment de reculegere pentru cei căzuţi, apăsător precum tăcerea sacrificiului lor, a fost aplaudat ulte</span><span style="font-size:100%;">rior îndelung.<br /></span></p><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; font-family: arial; text-align: center; font-weight: bold;"><span style="font-size:100%;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TO7hdbRr_5I/AAAAAAAAAQA/r2cwK2YXLsA/s1600/ctin.popescu.jr.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TO7hdbRr_5I/AAAAAAAAAQA/r2cwK2YXLsA/s320/ctin.popescu.jr.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5543616086994059154" border="0" /></a></span><span style="font-size:85%;">Lucia Baki şi Constantin Popescu</span></p><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; font-family: arial; text-align: justify;"><span style="font-size:100%;">Emoţiile şi lacrimile prezente pe feţele tuturor celo</span><span style="font-size:100%;">r din sală, nu l-au ocolit nici pe regizorul Constantin Popescu jr.. Organizatorii au oferit acestuia un premiu de excelenţă pentru ,,iniţiativa şi curajul de a prezenta lupta anticomunistă din Ţara Făgăraşului“. Premiul a fost acordat pe scenă, regizorul fiind foarte emoţionat şi surprins de gestul redacţiei “Mo</span><span style="font-size:100%;">nitorul de Făgăraş”.</span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; font-family: arial; text-align: justify;"><span style="font-size:100%;"> A urmat proiectia, varianta lungă a filmului, cu durata de 3 ore. P</span><span style="font-size:100%;">ublicul a urmărit filmul cu mult interes, într-o linişte mormântală.</span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; font-family: arial; text-align: justify;"><span style="font-size:100%;">Au fost cîţiva localnici, cei care au trăit evenimentele atunci, care au plecat după o oră de proiecţie, neputînd suporta retrăirea durerii şi suferinţei ce brăzdează întreaga peliculă. Este şi cazul profesorul Marius Moga, cel care a copilărit pe</span><span style="font-size:100%;">ste drum de casa lui Olimpiu Borzea din Viştea de Jos, unde a trăit teroarea Securităţii. Soţia sa, fiica</span><span style="font-size:100%;"> lui Ioniţă Greavu, unul din sprijinitorii grupului, martirizat de Securitate, nu a putut participa din </span><span style="font-size:100%;">cauz</span><span style="font-size:100%;">a emo</span><span style="font-size:100%;">ţiilor. </span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; font-family: arial; text-align: justify;"><span style="font-size:100%;">La manifestare au participat: întreaga echipă de actori, producătorii, distribuitorii filmului, reprezentanţii HBO.</span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; font-family: arial; text-align: justify;"><span style="font-size:100%;">Au fost prezenţi în sală: urma<span style="" lang="RO">ş</span>ii lui Ion Gavrilă Ogoranu, nepoţii, una din surorile sale, Coriolan Baciu, legatarul testamentar al eroului şi preşedintele Fu</span><span style="font-size:100%;">ndaţiei “Ion Gavrilă ogoranu”. De a semenea, foştii detinuţi politici: dr. Telea de la <span class="yshortcuts">Si</span></span><span style="font-size:100%;"><span class="yshortcuts">biu</span> (86 de ani), prof. univ. dr. docent Ioan Grecu din Cluj (91 de ani), iar de la Braşov: Octavian Bjoza, preşedint</span><span style="font-size:100%;">ele AFDPR, d-nii Urdea, Neculae Purcarea şi mulţi alţii; deasemenea, de la Blaj, de la Sib</span><span style="font-size:100%;">iu, nepoţii lui Ioan Halmaghi. Familiile tuturor celor implicaţi direct sau indirect în Rezistenţa anticomunistă Făgăraşană. </span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; font-family: arial; text-align: justify;"><span style="font-size:100%;">Au mai fost prezenţi: prefectul Ioan Gonţea, senatorul Marian Rasaliu, consilierii judeţeni din partea PSD, UDMR, presedinţii filialelor PDL şi PSD d</span><span style="font-size:100%;">in Braşov şi Făgăraş, directori ai unor instituţii din Făgăraş şi Braşov. </span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; font-family: arial; text-align: justify;"><span style="font-size:100%;">Nu au răspuns invitaţiilor: primarul Făgăraşului, viceprimarul şi consilierii locali din Făgăraş din partea tuturor partidelor.<br /></span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; font-family: arial; text-align: justify;"><span style="font-size:100%;"> Organizatorii au prezentat şi o expoziţie de fotograf</span><span style="font-size:100%;">ie cuprinzînd documente şi imagini legate de viaţa militanţilor în rezistenţa anticomunistă Ţara Făgăraşului: grupul Gavrilă înainte de arestare şi după arestare, portretele celor executaţi, reţeaua de sprijin din satele făgărăşene şi documente din arhivele Securităţii. </span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; font-family: arial; text-align: justify;"><span style="font-size:100%;">Realizatorii filmului şi actorii s-au declarat impres</span><span style="font-size:100%;">ionaţi de expozitie, de întraga organizare şi de prezenţa în sală. <span style="font-size:100%;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TO7hdvIdo3I/AAAAAAAAAQI/CwdSXJ1ed4Y/s1600/expo.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TO7hdvIdo3I/AAAAAAAAAQI/CwdSXJ1ed4Y/s320/expo.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5543616092324078450" border="0" /></a></span></span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; font-family: arial; text-align: justify;"><span style="font-size:100%;"><i style="">,,O astfel de organizare şi primire n-am avut niciunde. Este impresionant modul în care s-a petrecut totul aici, la Făgăraş, în această seară. O sală plină ca aici n-am avut nici la Bucureşti sau la Cluj, unde am avut spectacole de gală“</i>, a declarat regizorul Constantin Popescu jr., aprobat de tatăl său şi de actorii şi producătorii prezenţi.</span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; font-family: arial; text-align: justify;"><span style="font-size:100%;">Aceştia au stat mult timp cu Ion Ilioiu, ultimul supravieţuitor al Grupului Carpatin de Rezistenţă din Munţii Făgăraşului, pe care l-au condus până acasă după eveniment. Deosebit de impresionant a fost momentul în care tinerii actori i-au sarutat mâinile bătrânului luptător martirizat de Securitate, s-au fotografiat şi s-au filmat alături de el.</span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; font-family: arial; text-align: justify;"><span style="font-size:100%;"> Pentru întreaga organizare şi reuşita evenimentului se datorează mulţumiri d-nei Lucia Baki, redactor şef al ziarului Monitorul de Făgăraş şi membru în conducerea Fundaţiei “Ion Gavrilă Ogoranu” şi echipei sale. De asemenea, se cuvin muţumiri d-lui Cătălin Beltechi, membru al Fundaţiei “Ogoranu”, pentru minunatele aranjamente florale care au înfrumuseţat interiorul Casei de Cultură din Făgăraş cu ocazia acestui eveniment.</span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0.25in; font-family: arial; text-align: justify;"><span style="font-size:100%;"> Sâmbătă şi duminică 27 şi 28 noiembrie, vor avea loc la Făgăraş proiecţii pentru publicul larg. </span></p><div style="text-align: justify;"> </div><p class="MsoNormal" style="font-family: arial; text-align: right;"><span style="font-size:100%;"> <b style="">Florin</b><b style=""> Dobrescu</b></span></p>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4537041990744296312.post-71021712060940928792010-11-17T03:02:00.000-08:002010-11-17T03:21:21.442-08:00OGORANU PE MARILE ECRANE ! "PORTRETUL LUPTATORULUI LA TINERETE". DIN 19 NOIEMBRIE IN CINEMATOGRAFE !<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TOO6f0qZRLI/AAAAAAAAAPg/Nz6oGnaDvkc/s1600/Afis.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 286px; height: 400px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_io31g5aczOQ/TOO6f0qZRLI/AAAAAAAAAPg/Nz6oGnaDvkc/s400/Afis.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5540477022471013554" border="0" /></a><span style=";font-family:arial;font-size:100%;" ><b>Va prezentam site-ul oficial al filmului artistic "Portretul luptatorului la tinerete", realizare cinematografica in regia lui Constantin Popescu Jr., inspirata din viata grupului de partizani anticomunisti condus de Ion Gavrila Ogoranu, pe versantul nordic al masivului fagaras, intre 1948 si 1957.</b></span><br /><div style="text-align: justify;"><span style=";font-family:arial;font-size:100%;" ><b> </b></span><br /><span style=";font-family:arial;font-size:100%;" ><b>Din 19 noiembrie in cinematografe!</b></span><br /><a href="http://www.portretulluptatorului.ro/"><br /><span style=";font-family:arial;font-size:100%;" ></span></a><span style=";font-family:arial;font-size:100%;" ><a target="_blank">http://www.<wbr>portretulluptatorului.ro/</a></span><br /><br /><span style=";font-family:arial;font-size:100%;" ><b>Trailerul oficial:</b></span><br /><br /><span style=";font-family:arial;font-size:100%;" ><a target="_blank">http://www.youtube.com/watch?<wbr>v=c2mSiJ8nh6A&feature=player_<wbr>embedded</a></span><br /><br /></div> <img src="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=4537041990744296312&postID=7102171206094092879" alt="" /><iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dyYXP_sKQfjor1eKEwjgHcBm8TqfDvOxmbJwa_IPjIe962fr_kR5FZ6f8OrXik2VHSwqcNNpKowGhbRdq7suw' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe>Unknownnoreply@blogger.com0