joi, 25 noiembrie 2010

OGORANU S-A REÎNTORS ÎN FĂGĂRAŞ !

“PORTRETUL LUPTĂTORULUI LA TINEREŢE” LANSAT CU SUCCES ÎN CAPITALA DEMNITĂŢII ROMÂNEŞTI !

700 de persoane au făcut neîncăpătoare sala Casei de Cultură din Făgăraş !

După spectacolele de gală prilejuite de lansarea oficială la Bucureşti şi Cluj, era firesc ca filmul „Portretul eroului la tinereţe” să fie lansat în mod oficial şi în capitala Ţării Făgăraşului, locul desfăşurării epopeei lui Ogoranu şi a grupului său de luptători anticomunişi. Din acest punct de vedere, spectacolul de gală desfăşurat miercuri 23 noiembrie 2010, la Casa de Cultură din municipiul Făgăraş, sub egida Monitorului de Făgăraş şi Fundaţiei „Ion Gavrilă Ogoranu”, s-a dorit a avea o semnificaţie în primul rând simbolică.

Şi totuşi, cine s-ar fi aşteptat ca o mulţime de aproape 700 de persoane, foarte mulţi veniţi din satele Ţării Făgăraşului, să facă neîncăpătoare sala Casei de Cultură din municipiu, a cărei capacitate este de 500 de locuri.

Ceea ce s-a petrecut miercuri începînd cu ora 16,3o la Făgăraş este greu de descris în cuvinte. Intensitatea emoţiei colective, starea de spirit copleşitoare, bucuria amestecată cu lacrimi, senzaţia iminentă a prezenţei sufletelor celor morţi în Rezistenţa armată anticomunistă printre cei prezenţi, iată vorbe care, în faţa evenimentului, sunt neputincioase.

În publicul ce nu mai încăpea în sală, s-au aflat şi urmaşii, familiile luptătorilor anticomunişti ai Grupului Carpatin Fagărăşan (grupul Gavrilă), din toate localităţile Ţării Făgăraşului. Ultimul supravieţuitor al grupului, Ion Ilioi, bolnav şi nevăzător, a fost adus de familie în seara premierei. În ziua următoare împlinea 81 de ani. Sala i-a adresat aplauze îndelungi, toţi cei prezenţi ridicându-se în picioare, în timp ce eroul Ilioi plângea.

Foştii luptători se reîntâlnesc. Părintele Ioan Glăjar îl salută pe Ion Ilioi

Moderatorul festivităţii, Lucia Baki, a reamintit numele tuturor luptătorilor şi poreclele lor, după fiecare nume urmînd aplauzele sălii. Un lung moment de reculegere pentru cei căzuţi, apăsător precum tăcerea sacrificiului lor, a fost aplaudat ulterior îndelung.

Lucia Baki şi Constantin Popescu

Emoţiile şi lacrimile prezente pe feţele tuturor celor din sală, nu l-au ocolit nici pe regizorul Constantin Popescu jr.. Organizatorii au oferit acestuia un premiu de excelenţă pentru ,,iniţiativa şi curajul de a prezenta lupta anticomunistă din Ţara Făgăraşului“. Premiul a fost acordat pe scenă, regizorul fiind foarte emoţionat şi surprins de gestul redacţiei “Monitorul de Făgăraş”.

A urmat proiectia, varianta lungă a filmului, cu durata de 3 ore. Publicul a urmărit filmul cu mult interes, într-o linişte mormântală.

Au fost cîţiva localnici, cei care au trăit evenimentele atunci, care au plecat după o oră de proiecţie, neputînd suporta retrăirea durerii şi suferinţei ce brăzdează întreaga peliculă. Este şi cazul profesorul Marius Moga, cel care a copilărit peste drum de casa lui Olimpiu Borzea din Viştea de Jos, unde a trăit teroarea Securităţii. Soţia sa, fiica lui Ioniţă Greavu, unul din sprijinitorii grupului, martirizat de Securitate, nu a putut participa din cauza emoţiilor.

La manifestare au participat: întreaga echipă de actori, producătorii, distribuitorii filmului, reprezentanţii HBO.

Au fost prezenţi în sală: urmaşii lui Ion Gavrilă Ogoranu, nepoţii, una din surorile sale, Coriolan Baciu, legatarul testamentar al eroului şi preşedintele Fundaţiei “Ion Gavrilă ogoranu”. De a semenea, foştii detinuţi politici: dr. Telea de la Sibiu (86 de ani), prof. univ. dr. docent Ioan Grecu din Cluj (91 de ani), iar de la Braşov: Octavian Bjoza, preşedintele AFDPR, d-nii Urdea, Neculae Purcarea şi mulţi alţii; deasemenea, de la Blaj, de la Sibiu, nepoţii lui Ioan Halmaghi. Familiile tuturor celor implicaţi direct sau indirect în Rezistenţa anticomunistă Făgăraşană.

Au mai fost prezenţi: prefectul Ioan Gonţea, senatorul Marian Rasaliu, consilierii judeţeni din partea PSD, UDMR, presedinţii filialelor PDL şi PSD din Braşov şi Făgăraş, directori ai unor instituţii din Făgăraş şi Braşov.

Nu au răspuns invitaţiilor: primarul Făgăraşului, viceprimarul şi consilierii locali din Făgăraş din partea tuturor partidelor.

Organizatorii au prezentat şi o expoziţie de fotografie cuprinzînd documente şi imagini legate de viaţa militanţilor în rezistenţa anticomunistă Ţara Făgăraşului: grupul Gavrilă înainte de arestare şi după arestare, portretele celor executaţi, reţeaua de sprijin din satele făgărăşene şi documente din arhivele Securităţii.

Realizatorii filmului şi actorii s-au declarat impresionaţi de expozitie, de întraga organizare şi de prezenţa în sală.

,,O astfel de organizare şi primire n-am avut niciunde. Este impresionant modul în care s-a petrecut totul aici, la Făgăraş, în această seară. O sală plină ca aici n-am avut nici la Bucureşti sau la Cluj, unde am avut spectacole de gală“, a declarat regizorul Constantin Popescu jr., aprobat de tatăl său şi de actorii şi producătorii prezenţi.

Aceştia au stat mult timp cu Ion Ilioiu, ultimul supravieţuitor al Grupului Carpatin de Rezistenţă din Munţii Făgăraşului, pe care l-au condus până acasă după eveniment. Deosebit de impresionant a fost momentul în care tinerii actori i-au sarutat mâinile bătrânului luptător martirizat de Securitate, s-au fotografiat şi s-au filmat alături de el.

Pentru întreaga organizare şi reuşita evenimentului se datorează mulţumiri d-nei Lucia Baki, redactor şef al ziarului Monitorul de Făgăraş şi membru în conducerea Fundaţiei “Ion Gavrilă Ogoranu” şi echipei sale. De asemenea, se cuvin muţumiri d-lui Cătălin Beltechi, membru al Fundaţiei “Ogoranu”, pentru minunatele aranjamente florale care au înfrumuseţat interiorul Casei de Cultură din Făgăraş cu ocazia acestui eveniment.

Sâmbătă şi duminică 27 şi 28 noiembrie, vor avea loc la Făgăraş proiecţii pentru publicul larg.

Florin Dobrescu

miercuri, 17 noiembrie 2010

OGORANU PE MARILE ECRANE ! "PORTRETUL LUPTATORULUI LA TINERETE". DIN 19 NOIEMBRIE IN CINEMATOGRAFE !

Va prezentam site-ul oficial al filmului artistic "Portretul luptatorului la tinerete", realizare cinematografica in regia lui Constantin Popescu Jr., inspirata din viata grupului de partizani anticomunisti condus de Ion Gavrila Ogoranu, pe versantul nordic al masivului fagaras, intre 1948 si 1957.
video

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

BOMBA IN JUSTITIE ! TURNUL MILLENIUM DE LANGA CATEDRALA SF. IOSIF VA FI DEMOLAT.

Bomba in Justitie! Turnul Millenium se va demola! CA Suceava a anulat autorizatia de construire data abuziv de primarul Chiliman si a desfiintat decizia scandaloasa a CA Ploiesti.


Justitia si-a salvat onoarea in cazul Turnului Millenium, construit la opt metri de Catedrala Romano Catolica Sf. Iosif, din Bucuresti (monument istoric) gratie unei autorizatii de construire emisa abuziv de primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman. Curtea de Apel Suceava a pronuntat, miercuri, 3.11.2010, un verdict exemplar in dosarul in care Arhiepiscopia Romano Catolica si Primaria Capitalei au cerut revizuirea deciziei irevocabile nr. 1025/25.06.2009 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia contencios administrativ (dosar nr. 7222/120/2007), prin care trei judecatori au acreditat ideea, in pofida tuturor realitatilor, ca turnul Millenium a fost construit legal. Este una dintre putinele situatii din Justitia romana in care, intr-un dosar cu o miza de sute de miloane de euro, o decizie irevocabila este desfiintata pe calea revizuirii.

Judecatorii suceveni - un exemplu de urmat!

Verdictul dat de Curtea de Apel Suceava este urmatorul: „Admite cererea de revizuire. Schimba in totalitate decizia nr. 1025/25.06.2009 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti- Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 7222/120/2007 si in rejudecare, respinge recursurile formulate de paratii Primarul Sectorului 1 Bucuresti si S.C. Millenium Building Development S.R.L. Bucuresti impotriva sentintei nr. 122/27.02.2009 a Tribunalului Dambovita ca nefondată. Irevocabila.(vezi facsimil)

Pentru cei care nu cunosc sirul hotararilor judecatoresti din acest caz, precizam ca in februarie 2009 Tribunalul Dambovita a decis anularea autorizatiei de construire emisa de Primaria Sectorului 1 pentru afaceristii de la firma Millenium Building Development SRL. Insa in iunie 2009, in recurs, Curtea de Apel Ploiesti “a intors-o ca la Ploiesti”, a admis recursul firmei Millenium si a respins actiunea Arhiepiscopiei, care solicitase anularea autorizatiei de construire. Decizia CA Ploiesti a fost irevocabila insa, asa cum am aratat, in revizuire unde cauza a fost stramutata intr-o zona din afara celei de influenta al articanilor turnului Millenium, aceasta a fost desfiintata. Amintim ca decizia irevocabila a Curtii de Apel Ploiesti desfiintata miercuri, in revizuire, de judecatorii suceveni a fost data de trei judecatori asupra carora au planat grave acuzatii de coruptie. Surse neavizate au acreditat chiar ideea transmiterii unei sume de 100.000 euro in acest scandat. Reprezentantii Arhiepiscopiei Romano Catolice au oferit presei, in 2009, numele celor trei judecatori de la CA Ploiesti: Alexandrina Urleteanu, Valentin Nita si Maria Pohoata, despre care au conchis ca "vor ramane pentru multa vreme in cartea neagra a istoriei Bucurestiului". Ei i-au acuzat pe magistrati ca au inchis ochii la "sirul lung de ilegalitati si infractiuni comise timp de zece ani de catre reprezentanti de varf ai autoritatilor statului" pentru a ingenunchia adevarul unor "grupuri de interese", care au folosit "case mari de avocatura, cu relatii pana la varful Ministerului Justitiei si a altor foruri". Vorbitorii au prezentat presei un voluminos dosar de documente, care continea si o expertiza realizata in 2007, de experti din Italia. Potrivit concluziilor acestei expertize, turnul Millenium, ridicat la doar opt metri distanta de Catedrala Sf. Iosif, transmite continuu vibratii de joasa frecventa. Iar in cazul unui seism de orice magnitudine, oscilatiile care se vor transmite vor afectata grav edificiul, care este un monument istoric cu structura din zidarie si se va pune in pericol viata preotilor si credinciosilor.

Primarul Sectorului 1 Andrei Chiliman este bun de plata

Pentru artizanii afacerii Turnul Millenium, care au fost ajutati de fostii primari ai Capitalei, Traian Basescu si Adriean Videanu, sa primeasca abuziv doua parcele de teren din domeniul public, fara de care cladirea nu se putea construi, greul de abia incepe. Pentru ca Arhiepiscopia nu se va opri aici si va cere, si pe buna dreptate, demolarea turnului. Si chiar va avea sustinerea Primariei Capitalei. Sute de milioane de euro au fost investiti la disperare in aceasta afacere. Iar acum proprietarii constructiei vor trebui sa-si recupereze cumva banii investiti. De la cine? Cel mai probabil de la primarul Andrei Chiliman (foto) si de la Primaria Sectorului 1, care au emis frauduloasa autorizatie de construire! Se preconizeaza un adevarat circ. Poate aude si DNA!

Patronii Turnului Millenium (Catedral Plaza) califica sentinta CA Suceava “obscura, dubioasa si tardiva”

La scurt timp dupa aflarea verdictului Curtii de Apel Suceava, patronii Turnului Millenium (Catedral Plaza) au dat publicitatii unl comunicat de presa. „Decizia Curtii de Apel Suceava – obscura, dubioasa si tardiva, avand in vedere ca proiectul Cathedral Plaza este finalizat si intrat in circuitul civil, Millennium Building Development califica decizia Curtii de Apel Suceava privind revizuirea cauzei in dosarul Cathedral Plaza drept tardiva și fara efecte directe asupra proiectului imobiliar, cladirea fiind deja finalizata la aceasta data. Faptul ca am terminat cladirea si avem primii chiriasi deja, nu inseamna ca nu vom ataca hotararea abuziva a Instantei de la Suceava pe toate caile legale oferite de legislatia romaneasca, inclusiv cea penala“ declara Millennium Building Development, firma care dezvolta proiectul Cathedral Plaza. Avem incredere in continuare in intelepciunea și echidistanta instantelor de judecata din Romania, in ciuda presiunilor mediatice și piedicilor ridicate in permanenta de Arhiepiscopia Romano-Catolica. Trebuie sa inteleaga faptul ca traim intr-un stat de drept in care nimeni nu se poate situa deasupra legii și cu atat mai putin instiga la incalcarea legii, și sa puna astfel capat hartuielilor legale la care a supus compania noastra timp de ani de zile“ - a declarat Daiana Voicu, purtatorul de cuvant al SC Millenium Building SRL dezvoltatorului.

vineri, 5 noiembrie 2010

„Crimele dictaturilor din Europa de Est“ „Crimele dictaturilor din Europa de Est“

Corina BERNIC
Între 27 şi 29 octombrie, Literaturhaus Berlin, Robert Bosch Stiftung şi Memorialul Berlin-Hohenschönhausen (fosta închisoare de maximă siguranţă a STASI) au organizat la Berlin o conferinţă internaţională intitulată „Crimele dictaturilor din Europa de Est“. Invitaţi au fost istorici, cercetători, membri de ONG-uri, reprezentanţi ai unor asociaţii de foşti deţinuţi sau persecutaţi politici, directori şi reprezentanţi ai unor importante muzee şi memoriale din Belarus, Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Polonia, România, Ungaria.
La 20 de ani de la căderea dictaturilor comuniste din Europa de Est, problema confruntării cu trecutul recent rămîne încă o chestiune nu doar nerezolvată, ci şi neacceptată ca necesitate morală, în cele mai multe cazuri. În statele fost comuniste nu există încă o bază legislativă serioasă, care să înlesnească demersurile de a-i repune în drepturi pe cei care au fost politic prigoniţi şi de a-i chema la răspundere pe foştii criminali. Nerezolvarea juridică şi tăcerea privind istoria recentă a acestei regiuni au dus pînă la urmă la refacerea unor vechi structuri de putere care nu au avut alt efect decît deformarea şi schimonosirea unor societăţi aflate în pragul unor aşa-numite „proaspete democraţii“.
Indiferenţa faţă de victimele dictaturilor comuniste, încercarea de minimalizare sau de negare a istoriei recente sînt constante comune ale acestui spaţiu geografic. Cu toate diferenţele politice, sociale şi de istorie recentă, aceste constante se manifestă asemănător în mai toate ţările care au avut de suportat zeci de ani de dictatură – de la blocarea directă, fără ascunzişuri, sau neacceptarea analizelor privind trecutul comunist, cum este cazul din Belarus, pînă la mimarea anticomunismului, frînarea şi descurajarea cercetărilor pe linii instituţionale sau politizarea unor instituţii şi utilizarea lor în diverse interese partizane.
Conferinţa lansată miercuri, 27 octombrie, de către Ernest Wichner (Literaturhaus Berlin), Hubertus Knabe, Helmuth Frauendorfer (Memorialul Berlin-Hohenschönhausen), prof. dr. Joachim Rogall (Robert Bosch Stiftung) a fost inaugurată de Herta Müller, al cărei discurs, Săpatul este întotdeauna la limita legalităţii – publicat în exclusivitate, în acest număr al revistei Observator cultural –, a iniţiat deja, din prima zi, deschiderea către o discuţie deschisă şi lipsită de orice urmă de echivoc. Pe parcursul a trei zile de conferinţă, s-au analizat teme-cheie privind rolul arhivelor şi al istoriei orale în confruntarea cu un trecut ai cărui actori şi victime trăiesc printre noi, rolul justiţiei în repunerea în drepturi a victimelor, al mass-mediei, al asociaţiilor foştilor deţinuţi politici şi statutul lor în fiecare ţară. Despre problema stringentă a confruntării corecte, din punct de vedere legislativ, la nivel european, cu trecutul şi crimele comunismului au amintit: prof. dr. Penka Angelova, fondatoarea Societăţii „Elias Canetti“ din Ruse, Marius Oprea, fostul preşedinte al IICCMER, dr. Kazimierz Wóycicki (fost director al Institutului pentru Memorie Naţională, Varşovia) şi Hugo Diederich (vicepreşedintele Uniunii Federale a Victimelor Stalinismului, Berlin).
Helmuth Frauendorfer amintea, la un moment dat, cum dr. Hubertus Knabe, directorul Memorialului Berlin-Hohenschönhausen, este admonestat pe stradă, atunci cînd instituţia primeşte oaspeţi importanţi din zona politică şi diplomatică europeană. Pîlcuri de foşti nostalgici sau foşti lucrători la ceea ce pe vremuri fusese închisoarea STASI pîndesc momentul potrivit să facă ce ştiu mai bine, pe scurt, să defăimeze: „nu-l ascultaţi, este un mincinos!“. Soluţiile împotriva unor astfel de comportamente, preluate parcă din „planuri de măsuri“ comune tuturor fostelor servicii de securitate comuniste, sînt dialogul, căutarea şi găsirea de dovezi, precum şi confruntarea directă cu acuzatorii, chemarea lor în justiţie.

http://www.observatorcultural.ro/Crimele-dictaturilor-din-Europa-de-Est*articleID_24516-articles_details.html

Săpatul este întotdeauna la limita legalităţii

Discurs de deschidere rostit la Simpozionul „Crimele dictaturilor din Europa de Est“ – Berlin, 27 octombrie 2010

Herta MÜLLER

Noul şef al Serviciului Secret ucrainean, Valeri Horoskovski, este în acelaşi timp şi patronul celui mai influent imperiu media din ţară, este membru al Colegiului Suprem al Magistraturii şi membru în Consiliul Băncii Naţionale. Probabil că îşi spune sieşi: „Eu sînt sistemul“. În schimb, el afirmă: „Grija Serviciiilor Secrete trebuie, înainte de toate, să fie apărarea secretelor lor“. Poate de aceea, probabil că va rămîne neclarificată şi dispariţia jurnalistului Vasil Klimentiev. Afirmaţia făcută de Horoskovski este încă valabilă şi astăzi – priveşte toate Serviciile Secrete din proaspetele democraţii est-europene. În România, în decembrie 2006 – deci la 17 ani de la căderea lui Ceauşescu –, preşedintele Băsescu a ajuns la concluzia uimitoare: „regimul comunist din România a fost nelegitim şi criminal“. Cine a interpretat această afirmaţie drept un semnal pentru demararea, fie şi tîrzie, a cercetării crimelor comunismului a fost şi mai surprins, deoarece, în acelaşi discurs, Băsescu a mai declarat: „Ne întrunim astăzi pentru a închide, cu deplină responsabilitate, un capitol sumbru din trecutul ţării noastre“. Măcar această afirmaţie a fost sinceră. Toate procesele începute pînă în acel moment au ajuns într-o fundătură. De aceea, nici unul dintre criminalii regimului comunist nu se află la închisoare, ba mai mult, mulţi dintre ei ocupă posturi-cheie în zona politică şi economică. Al doilea om în rang în Securitatea din Timişoara, Radu Tinu, după căderea lui Ceauşescu, a stat în arest doar doi ani, învinuit de participarea la reprimarea revoltei şi de transportul cadavrelor demonstranţilor în camioanele frigorifice ale abatorului. După doi ani a fost lăsat în libertate din lipsă de probe. Astăzi acordă interviuri şi se mîndreşte că a „plantat“ microfoane în sute de apartamente – printre care şi al meu. În biroul lui, încă mai atîrnă un portret al lui Ceauşescu. Între timp, el a devenit director de filială într-o firmă de asigurări românească ce aparţine acum marelui concern austriac Wiener Städtische. Cea mai mare surpriză este însă că Uniunea Europeană nu se sinchiseşte deloc de astfel de „cariere“. Dar mai rău este că Uniunea Europeană nu se sinchiseşte nici de alte cariere. De exemplu, de cea a lui Marius Oprea, care va lua şi el cuvîntul la această conferinţă. El a publicat cărţi esenţiale despre istoria Securităţii, despre acţiunile acestei instituţii – alături de Partidul Comunist, dar şi după desfiinţarea acestuia, pînă în prezent. Marius Oprea a condus Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România. A trebuit să audă iar şi iar vorba „unde nu e cadavru, nu e nici crimă“. Ca răspuns, el a început să caute morţii împrăştiaţi prin toată ţara. Cu o echipă mică şi cu cele mai simple materiale, lopeţi şi mănuşi de plastic, el a dezgropat mulţi morţi, victime ale Serviciului Secret român ai cărui criminali nu au fost niciodată puşi să răspundă pentru faptele lor. A trăit în pericol – a fost împiedicat să muncească, defăimat şi ameninţat. El ştie că în România mai există mii de morminte ascunse. Cu toate acestea, aflat în plină muncă – iar aceasta nu mai este nici o surpriză –, a fost demis de regimul Băsescu. Şi totuşi, el încearcă să îşi ducă munca mai departe, a înfiinţat şi un centru pentru investigarea crimelor comunismului care, desigur, nu este nicicum sprijinit de Statul român. Crima nu se prescrie. De aceea, pînă şi astăzi mai sînt învinuiţi, pe bună dreptate, ofiţeri SS. Criminalii dictaturilor comuniste şi-au aranjat o nouă viaţă şi nu le este teamă de nimic. Trăiesc într-o cultură a lipsei de vină. Această situaţie nu poate să rămînă aşa. Odată am furat o tăbliţă de avertizare de pe un şantier din Timişoara. Pe ea era desenat un bărbat cu o lopată. Am scris pe tăbliţă: „Săpatul este întotdeauna la limita legalităţii“. Un citat din Alexander Kluge. Nu am bănuit pe atunci că această propoziţie trebuie considerată într-un sens atît de propriu. Nu mă gîndisem la săpatul în pămînt, ci la problemele privind dreptatea, la căutarea adevărului. Astăzi, aş putea scrie pe acea tăbliţă: „Săpatul rămîne întotdeauna la limita legalităţii“. Traducere de Corina BERNIC În fotografie: Herta Muller şi Marius Oprea – fotografie realizată după discursul de deschidere al simpozionului „Crimele dictaturilor din Europa de Est“ (Berlin, 27 octombrie 2010)

http://www.observatorcultural.ro/Sapatul-este-intotdeauna-la-limita-legalitatii*articleID_24515-articles_details.html?ref=nf