Sub sloganul „Roşia Montană rezistă! Tu ce faci ?“ va avea loc o nouă conferinţă dedicată campaniei împotriva proiectului distrugător al Gold Corporation, în data de 24 aprilie, la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti. Chemarea la atitudine publică sună astfel:
„Dacă vrei ca 4 munţi şi cel mai vechi oraş din Romånia împreună cu cåteva sate, biserici, monumente istorice şi vestigii arheologice romane, dacice şi protodacice să nu dispară de pe faţa pămåntului...
Dacă vrei ca în locul codrilor sălbatici să nu rămånă un pustiu selenar pe care cåteva secole nu va trăi nimic...
Dacă vrei ca tu şi copiii tăi să nu suportaţi consecinţele poluării cu cianuri...
Dacă vrei ca cel mai mare zăcămånt auroargentifer din Europa, situat în inima Munţilor Apuseni, să nu ia calea străinătăţii, iar statului romån să-i revină o parte derizorie...
...vino
să luăm atitudine!“
În acelaşi timp însă continuă eforturile de PR în favoarea Gold Corporation, la nivel inclusiv diplomatic. Recent, ambasadorul Canadei la Bucureşti, Philipe Beaulne, s-a aflat pentru două zile într-o vizită de lucru în judeţul Alba. Prima zi şi-a petrecut-o aproape în exclusivitate la Roşia Montană, unde va fi dezvoltat proiectul minier al Roşia Montană Gold Corporation - care are ca acţionar majoritar firma canadiană Gabriel Resources, cu 80% din acţiuni.
Vizita ambasadorului canadian a continuat la Alba Iulia, iar la conferinţa de presă organizată, ambasadorul Canadei a declarat că ţara sa susţine proiectele companiilor canadiene în sectorul minier, fără a lăsa să se înţeleagă că cel din România ar fi mai special. Totuşi, el a subliniat că speră ca o decizie a autorităţilor române să fie luată cât mai curând. „Am avut ocazia să vizitez zona Roşia Montană şi cred că este un proiect de investiţii foarte important. Desigur, decizia finală asupra proiectului va fi luată de autorităţile române responsabile cu luarea unor astfel de decizii şi de acţionarii companiei, dar şi pe baza studiilor care trebuie făcute. Sperăm ca toate procedurile care mai sunt necesare pentru luarea unei decizii finale să fie făcute în timp util, fără tergiversări. Am aflat că acest proiect este inclus în programul de dezvoltare economică al guvernului“, a declarat ambasadorul Canadei la Bucureşti.
Şi „analistul economic“ consultant, ex-parlamentar, ex-bancher, ex-secu, ex etc, Bogdan Baltazar se implică activ în favoarea „canadienilor“ de la Gold Corporation, într-un nou clip difuzat pe blogul www.zoso.ro.
În forma actuală, proiectul nu este de acceptat
La nivel public, academicianul Ionel Haiduc - Preşedintele Academiei Romåne s-a pronunţat tranşant: „În forma actuală, proiectul nu este de acceptat. Proiectul Roşia Montană a fost foarte cosmetizat, dar nu-l putem lua în consideraţie, nu ne poate scăpa esenţialul: afectează mediul cultural şi istoric. Dacă exploatarea s-ar face în subteran, dacă nu s-ar folosi cianura, dacă nu s-ar distruge vestigiile romåne şi alte monumente valoroase, şi dacă statul ar deţine 80% din participaţie, poate că ne-am opri să discutăm, să cåntărim beneficiile. În forma actuală, nu este de acceptat“.
„Aceste obiective geologice-geoarheologice şi, totodată, cele mai solide şi sfinte documente ale ontogenezei poporului român nu pot fi distruse sub niciun motiv. Distrugerea acestor dovezi dintre cele mai convingătoare asupra latinităţii poporului român ar constitui un act criminal la adresa istoriei şi a viitorului neamului nostru! În unele ţări europene vestice, obiective geoarheologice similare şi chiar de importanţă şi faimă inferioară sunt declarate monumente UNESCO, adică o mândrie şi o avere de rang european şi mondial“, a susţinut într-o scrisoare deschisă adresată Preşedinţiei şi Prof. cons. dr. Ioan Mârza de la Departamentul de Geologie al Universităţii „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca.
Dintre analiştii economici recunoscuţi, Ilie Şerbănescu a afirmat, de asemenea în cadrul unei conferinţe publice, că: „Din proiectul din Apuseni, statul nu se alege cu nimic. Să fie clar! Nu pentru că cei de la Roşia Montană sunt răi, iar alţii ar fi mai buni. Nu. Ăsta-i statutul unei astfel de companii. Dacă a existat precedentul Sterling în Marea Neagră, unde guvernul a våndut şi ce nu avea, de ce să ne mirăm că avem un proiect Roşia Montană?“.
Lazlo Borbely - meditativ în faţa a 300 de tone de aur
Organizaţiile de mediu sunt în stare de alertă, pregătindu-se pentru ce este mai rău după declaraţia de luna trecută a ministrului UDMR al Mediului, care a început să o dea la întors pe tema exploatării miniere. În cadrul unei emisiuni televizate, ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat că procedura de evaluare a proiectului va fi reluată în momentul obţinerii unui Certificat de Urbanism valabil, anunţånd că va merge personal la Roşia Montană, împreună cu ministrul Culturii, Kelemen Hunor, pentru a vedea realitatea de la faţa locului. „Dacă RMGC vine cu un Certificat de Urbanism valabil, atunci trebuie să pornim procedura de evaluare, conform tuturor procedurilor legale. În ce priveşte problema tehnică, eu nu pot să spun altceva: există o legislaţie europeană în România, acceptată de UE, şi trebuie respectată“.
Partea cea mai interesantă a declaraţiilor sale a fost însă următoarea: „La nivelul Uniunii Europene, exploatarea pe bază de cianură nu este interzisă. Iar când ai trei sute de tone de aur, atunci te gândeşti dacă interzici sau nu. Eu, ca ministru al Mediului, nu pot să fac altceva decât să respect legislaţia, care este europeană, care înseamnă că în Suedia, Finlanda se extrage pe bază de cianură, în momentul de faţă, în Europa se extrage pe bază de cianură“.
Panteonul culturii romåneşti din Apuseni este în primejdie nu numai din cauza proiectului Gold Corporation. Peste 20 de localităţi din opt judeţe din vestul ţării - Caraş-Severin, Hunedoara, Alba, Cluj, Arad, Bihor, Satu Mare şi Maramureş - sunt vizitate de investitori mai mult sau mai puţin dubioşi în căutarea aurului dacic. Cele mai multe proiecte, opt la număr, vizează judeţul Hunedoara, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
În spatele scandalului legat de proiectul de la Roşia Montană s-au fofilat ruşi în primul rånd, dar şi investitori obscuri înregistraţi în paradisuri fiscale care controlează, prin una sau mai multe subsidiare româneşti, zăcămintele şi industria de exploatare a aurului Apusenilor.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu