Mircea Stanescu: Reeducarea in Romania comunista (1945-1952). Aiud, Suceava, Pitesti, Brasov

Lucrarea este prima dintr-o suită de trei volume ce reprezintă o istorie a reeducării comuniste de la sfârşitul anilor ’40 şi începutul anilor ’50. Volum tratează, în primul rând, începuturile reeducării. Este vorba despre Makarenko şi naşterea pedagogiei sovietice, şi legătura acesteia cu practicile reeducative de detenţie din România comunistă, subiect neexplorat încă ştiinţific; precedentele reeducative de la închisoarea Aiud (1945-1948); reeducarea de la Suceava (1948-1949); reeducarea desfăşurată la închisoarea Piteşti (1949-1951) şi extinderea ei la închisoarea Braşov (1950-1951).
Scopul lucrării este să redea istoria tentativelor şi reuşitelor regimului comunist din România perioadei indicate de a restructura (reeduca) deţinuţii politici, adică, pe scurt: de a-i transforma din duşmani (reali sau presupuşi) în aderenţi (reali) ai doctrinei şi practicii comuniste.
Lucrarea are în vedere studierea unui subiect care priveşte criminalitatea comunismului într-o formă completă: atât ca exterminare fizică, cât şi ca distrugere psihică (culturală şi, în genere, umană).
Următoarele două volume vor acoperi: reeducarea la închisorile Târgşor (1949-1950) şi Gherla (1950-1951), respectiv reeducarea de la Târgu Ocna, Canal şi Ocnele Mari (1950-1951).